Kolo Toko he FATATOHI INITANETE
Kolo Toko
FATATOHI INITANETE
Faka-Niue
ā
  • ā ē ī ō ū
  • TOHI TAPU
  • TAU TOHI
  • TAU FELEVEIAAGA
  • w98 1/1 lau 20-25
  • Kia Nakai Fakalolelole ke he Poitufi he Moui!

Nakai fai vitiō ma e fifiliaga nei.

Fakamolemole, fai lekua ke moua e vitiō.

  • Kia Nakai Fakalolelole ke he Poitufi he Moui!
  • Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1998
  • Tau Vala Mataulu
  • Tau Tohi Pihia Foki
  • “Ke Au Atu Ai he Manamanatu”
  • “Kia Fetomatomāki a Mutolu”
  • “Nukua Aoga kia Mutolu e Fakauka”
  • Maeke ia Tautolu ke Fakauka
  • Maeke ia Koe ke Fakauka ke he Fakaotiaga
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1999
  • Tafepoi Fakauka ke he Poitufi
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—2011
  • Puipui Mai he Nakai Tua
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1998
  • Poi ke he Poitufi mo e Fakaukaaga
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1991
Kitia Foki
Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1998
w98 1/1 lau 20-25

Kia Nakai Fakalolelole ke he Poitufi he Moui!

“Ka e tafepoi fakauka a tautolu ke he poitufi kua toka ki mua ha tautolu.”​—Heperu 12:1.

1, 2. Ko e heigoa e tau mena tutupu fiafia ne fakafiafia aki e tau fekafekau a Iehova he vaha fakahiku nei?

KUA nonofo a tautolu ke he vaha fiafia mo e uka. Molea e 80 e tau tau kua mole, he 1914, ne eke a Iesu mo Patuiki he Kautu he Atua he lagi. Ko e “aho he Iki” mo e “vaha ke fakahiku ai” he fakatokatokaaga nei kua kamata. (Fakakiteaga 1:10; Tanielu 12:9) Ti tali mai i ai kua holo ki mua e mafiti he poitufi he Kerisiano. Kua fakamakau lahi e tau fekafekau he Atua ke fakatumau ke o fakatatai mo e kariota ha Iehova he lagi, ko e fakatokatokaaga hana he lagi, ne kua holo tumau ke fakamoli e finagalo a Iehova.​—Esekielu 1:4-28; 1 Korinito 9:24.

2 Kua moua kia he tau tagata he Atua e olioli he fa e ‘tafepoi a lautolu he poitufi’ ke he moui tukulagi? E, moli! Kua fiafia a lautolu ke kitia e fakapotopoto he tau matakainaga a Iesu ne toe, mo e kua olioli lahi a lautolu ke mailoga kua teitei oti tuai e katoa he 144,000 ne toe. (Fakakiteaga 7:3, 4) Mole ia, ne fiafia a lautolu ke kitia kua fakahoko he Patuiki kua fifili e Iehova e helesaito hana ke he “tau saito he lalolagi.” (Fakakiteaga 14:15, 16) Kua lahi ha ia he heleheleaga ia! (Mataio 9:37) Hoko mai mogonei, molea e lima miliona he tau solu ne kua fakapotopoto mai​—“ko e moto tagata tokologa, kua nakai maeke ia taha ke totou, mai he tau motu oti, mo e tau faoa, mo e tau tagata kehekehe, mo e tau vagahau kehekehe.” (Fakakiteaga 7:9) Nakai fai tagata ke pehe ko e tokologa fefe e moto tagata, ha kua nakai fai taha ke maeke ke fuafua tuai.

3. Kua lata ni ke lali tumau a tautolu ke feaki e aga olioli pete ni ko e heigoa e tau kamatamata?

3 Moli, kua lali a Satani ke fakaveli a tautolu po ke fakatuai a tautolu he fa e mafiti atu a tautolu ke he poitufi. (Fakakiteaga 12:17) Ti ko e mena nakai mukamuka ke poi tumau he tau felakutaki, tau hoge, tau tatalu mo e falu mena uka ne fakamailoga e vaha fakahiku. (Mataio 24:3-9; Luka 21:11; 2 Timoteo 3:1-5) Kua fiafia agaia e tau loto ha tautolu ha kua tata mai e fakaotiaga he poitufi. Kua lali a tautolu ke fakakite e aga ne kua fakamafana e Paulo ke he tau Kerisiano fakahele he vaha hana: “Kia fiafia a mutolu ke he Iki, aua neke noa; to liu foki tala atu e au, kia fiafia a mutolu.”​—Filipi 4:4.

4. Ko e faga aga fefe ne fakakite he tau Kerisiano Filipi?

4 Nakai fakauaua ai ko e tau Kerisiano ne vagahau a Paulo ki ai ne moua e fiafia ke he tua ha lautolu, ha kua pehe a Paulo ki a lautolu: “Kia fiafia a mutolu ke he Iki.” (Filipi 3:1) Ne aga fakaalofa mo e fakamokoi e fakapotopotoaga he tau Filipi ti kua fekafekau ai foki mo e fakamakamaka mo e fakamakai. (Filipi 1:3-5; 4:10, 14-20) Ka e nakai moua oti he tau Kerisiano he senetenari fakamua e aga ia. Ma e fakatai, ko e falu he tau Kerisiano Iutaia ne tohi ki ai e Paulo e tohi Heperu ne kua tupu ai e fakatupetupe.

“Ke Au Atu Ai he Manamanatu”

5. (a) Ko e heigoa e aga he tau Kerisiano Heperu he magaaho ne fakatu e fakapotopotoaga Kerisiano fakamua? (e) Fakamaama e aga he falu he tau Kerisiano Heperu he kavi 60 V.N.

5 Kua moua mai e fakapotopotoaga Kerisiano fakamua he fakamauaga tala he lalolagi ke he tau Iutaia moli mo e tau tagata liliuina ti fakatu ai i Ierusalema he 33 V.N. Ko e aga fefe ne ha ha ai? Ko e tagata ni ke totou e tau veveheaga fakamua he tohi he Gahua ke iloa e fakamakai mo e olioli, pihia foki mo e favaleaga. (Gahua 2:44-47; 4:32-34; 5:41; 6:7) He mole atu e tau hogofulu tau, pete ni e tau hikihikiaga, mo e tokologa e tau Kerisiano Iutaia ne fakatuai moli ke he poitufi ke he moui. Kua talahau he taha tohi e mena nei hagaao ke he tuaga ha lautolu ne tupu he kavi he 60 V.N.: “Ko e tuaga he fakahanoa mo e lolelole, he nakai fakamoli e tau amaamanakiaga, nakai fakahoko e tau amaamanakiaga, kaumahala mo e nakai fai tuaha e taofiaga. Ko e tau Kerisiano a lautolu ka e aleale e fakaaueaga ke he lilifu he uiaga ha lautolu.” Hokotia fefe e tau Kerisiano fakauku ke he tuaga pihia? Ko e kitekiteaga ke he tau vala he tau tohi a Paulo ke he tau Heperu (tohia kavi he 61 V.N.) kua lagomatai a tautolu ke tali e huhu ia. Ko e kitekiteaga pihia to lagomatai a tautolu oti he vaha nei ke fehola kehe mai he lauia ke he tuaga lolelole fakaagaga pihia.

6. Ko e heigoa falu fekehekeheaki he tapuaki i lalo he Fakatufono a Mose mo e tapuaki fakave ke he tua ki a Iesu Keriso?

6 Ko e tau Kerisiano Heperu ne o mai kehe he faka-Iutaia, ko e fakatokatokaaga ne talahau ai ke omaoma ke he Fakatufono ne foaki e Iehova ia Mose. Kua matamata ai e Fakatufono ia ke fakatumau ke taofi e futiaki he tau Kerisiano Iutaia tokologa, liga ha ko e tau senetenari loga ko e puhala ni a ia he o atu ki a Iehova, ti ko e fakatokatokaaga nava lahi he tapuaki, ko e ekepoa, tau poa tumau, mo e faituga talahaua ke he lalolagi i Ierusalema. Kehe e faka-Kerisiano. Kua peehi ai e manatu fakaagaga, tuga ha Mose, ‘ha kua amaamanaki a ia ke he taui [ke he anoiha]’ mo e “fakauka a ia tuga ne mena kua kitia e ia a ia nakai kitia.” (Heperu 11:26, 27) Tokologa e tau Kerisiano Iutaia ne nakai fai kitiaaga fakaagaga moli. Kua fakauaua a lautolu ka e nakai tafepoi mo e mahani kua lata.

7. Lauia fefe e fakatokatokaaga ne o mai kehe a tautolu i ai he tafepoi ha tautolu ke he poitufi he moui?

7 Pihia nakai e tuaga he vaha nei? Nakai tatai lahi pihia e tau mena tutupu. Ka e fai Kerisiano agaia ni ne o mai he fakatokatokaaga ia kua lahi e fakatokoluga. Kua loga e tau kotofaaga fuluola lahi ne foaki he lalolagi ka e ke he magaaho taha, kua eke ai mo kavega mamafa ke he tau tagata. Lafi ki ai, tokologa ia tautolu ne nonofo ke he tau motu kua fa mahani e aga tuaha mo e ha ha he tau tagata e lotokai, ko ia ni fakamua ke he tau mena oti. Ka fakaata e tautolu a tautolu ke fakaohooho he fakatokatokaaga pihia, to mukamuka lahi ke pulefu e ‘tau mata he tau loto ha tautolu.’ (Efeso 1:18) Maeke fefe ia tautolu ke tafepoi fakamitaki he poitufi ke he moui ka nakai iloa mahino e tautolu e o aga ha tautolu?

8. Ko e heigoa falu he tau puhala ne kua mua atu e faka-Kerisiano ke he tapuaki i lalo he Fakatufono?

8 Ke maeke ke hokotia ke he tau Kerisiano Iutaia, ne fakamanatu e Paulo ki a lautolu e mua he fakatokatokaaga he Kerisiano ke he Fakatufono faka-Mose. Moli, he eke e motu he tau tagata Isaraela he tino mo tau tagata a Iehova i lalo he Fakatufono, ne vagahau a Iehova ki ai he puhala he tau perofeta ne omoomoi he agaga. Ka e, pehe a Paulo, he vaha nei kua vagahau a ia he puhala “ke he Tama, ko ia ne kotofa e ia mo mataohi he tau mena oti kana; ne eke foki e ia e tau mena oti kia ia.” (Heperu 1:2) Lafi atu foki, kua mua ue atu a Iesu ke he tau patuiki oti he magafaoa a Tavita, ko e hana “tau kapitiga.” Ti mahomo atu foki a ia he tau agelu.​—Heperu 1:5, 6, 9.

9. Ko e ha ne tatai a tautolu ke he tau Kerisiano Iutaia he vaha a Paulo, ke lata ai “ke au atu ai he manamanatu” ke he mena kua talahau e Iehova?

9 Ko e mena ia, ne fakatonu e Paulo ke he tau Kerisiano Iutaia: “Kua lata ai ke au atu ai he manamanatu a tautolu ke he tau mena kua fanogonogo a tautolu ki ai, neke tafia kehe ai a tautolu a taha aho.” (Heperu 2:1) Pete ni e ako hagaao ke he fakamonuinaaga homo ue atu e Keriso, lahi agaia e mena kua lata. Kua lata ia lautolu ke fanogonogo fakalahi ke he Kupu he Atua ke tanumia ai e fakaohoohoaga he lalolagi Iutaia ne agaagai viko ia lautolu. Kua lata foki a tautolu “ke au atu ai he manamanatu” ke he mena ne talahau e Iehova ke lata mo e tau fakaakoaga tumau ne kua fakatapakupaku ki a tautolu mai he lalolagi nei. Kua kakano e mena nei ke taute e tau puhala fakaako mitaki mo e fakatumau e fakaholoaga mitaki he totou Tohi Tapu. He talahau pihia e Paulo he vala fakahiku he hana tohi ke he tau Heperu, ti kakano foki ke fakalataha tumau ke he tau feleveiaaga mo e ke fakapuloa e tua ha tautolu ke he falu. (Heperu 10:23-25) Ko e gahua pihia to lagomatai a tautolu ke tumau e mataala fakaagaga ke nakai galo e tautolu e amaamanakiaga mua ue atu. Ka fakapuke e tautolu e tau manamanatuaga ha tautolu aki e tau manatu a Iehova, to nakai kaumahala po ke lolelole a tautolu ke he ha mena ka taute he lalolagi nei ki a tautolu.​—Salamo 1:1-3; Tau Fakatai 3:1-6.

“Kia Fetomatomāki a Mutolu”

10. (a) Ko e heigoa e mena ka tupu ke he taha ka nakai manamanatu ke he Kupu ha Iehova? (e) “Kia fetomatomāki” fefe a tautolu?

10 Ka nakai fanogonogo a tautolu ke he tau mena fakaagaga, to tuga e miti noa e tau maveheaga he Atua. Kua tupu e mena nei ke he senetenari fakamua he moua mai e tau fakapotopotoaga he tau Kerisiano fakauku mo e falu he tau aposetolo ne momoui agaia. Ne hataki e Paulo e tau Heperu: “Ko e tau matakainaga na e, a mutolu, neke toka ia taha e loto kelea mo e nakai talia fakatonu, ke o kehe ai a mutolu mai he Atua moui. Ka kia fetomatomāki a mutolu ke he taha aho mo e taha aho, ka kua talahaua agaia ko e aho nai, neke loto mao taha ia mutolu ha ko e fakavai he hala.” (Heperu 3:12, 13) Kua pehi he talahauaga ha Paulo “a mutolu” e lata ke mataala. Fakamatakutakuina hagahagakelea! Ko e nakai fai tua​—ko e “hala”​—ke liga ke tupu ke he tau loto ha tautolu, mo e ke utakehe mai a tautolu he Atua ka e nakai fakatata lahi atu ki a ia. (Iakopo 4:8) Kua fakamanatu e Paulo ki a tautolu “kia fetomatomāki a mutolu.” Lata a tautolu mo e feoakiaga fakamatakainaga mafanatia. “Ko ia kua vevehe a ia, kua kumi ni e ia e mena ne manako ki ai a ia; kua latau a ia mo e tau iloilo oti ni.” (Tau Fakatai 18:1) Ko e lata he feoakiaga pihia ke omoi e tau Kerisiano he vaha nei ke o tumau he tau feleveiaaga he fakapotopotoaga, tau toloaga mo e tau fonoaga.

11, 12. Ko e ha kua nakai lata a tautolu ke makona ni he iloa noa e tau fakaakoaga Kerisiano?

11 Fakamui he hana tohi, kua foaki e Paulo e fakatonuaga uho nei: “Ha ko e mena ane mai eke a mutolu mo tau akoako po kua lata ai ha kua leva, ka e aoga ni kia mutolu ke liu foki fakaako e taha kia mutolu ke he tau kupu he kamataaga he kupu he Atua; kua eke a mutolu tuga na lautolu kua kai huhu ka e nakai ko e tau mena kakano. . . . Ko e tau mena kakano, kua lata ia mo e tau tagata motua, ko lautolu ni kua mahani he ako mua ai ke mailoga e tau mena mitaki mo e tau mena kelea.” (Heperu 5:12-14) Moli ai, ko e falu Kerisiano Iutaia ne kaumahala ai ke tolomaki ki mua e maamaaga. Kua fakatuai a lautolu he talia e maama atu ki mua hagaao ke he Fakatufono mo e peritome. (Gahua 15:27-29; Kalatia 2:11-14; 6:12, 13) Falu ne fakatumau agaia ke he tau gahua fakamotu tuai ia tuga e Sapati fakafahi tapu mo e fakamanatuaga he tau he Aho he Fakafeiloaga.​—Kolose 2:16, 17; Heperu 9:1-14.

12 Ti, pehe a Paulo: “Kia toka ai e tautolu e tau kupu fakamua a Keriso, kia hohoko atu a tautolu ke he katoatoaaga.” (Heperu 6:1) Ko e tagata poi marafoni kua kitekite fakalahi ke he hana puhala kai ke maeke ai ke manava loa he poitufi loa. Pihia ni ke he Kerisiano ne kitekite fakalahi ke he kai huhua fakaagaga​—he nakai fakakaupa a ia ke he “tau kupu fakamua” kua mukamuka​—ka kua mitaki ai he tumau he puhala ia ke he fakaotiaga. (Fakatatai 2 Timoteo 4:7.) Ko e kakano anei ke fakatupu e fiafia he “laulahi, mo e loa, mo e hokulo, mo e tokoluga” he kupu moli, ti hoko atu ai ke he katoatoaaga.​—Efeso 3:18.

“Nukua Aoga kia Mutolu e Fakauka”

13. Fakatata fefe he tau Kerisiano Heperu ha lautolu a tua he vaha i tuai?

13 Ke he magahala he mole mafiti e Penetekoso 33 V.N., ne tutu mau e tau Kerisiano Iutaia pete ni e totokoaga vale. (Gahua 8:1) Liga ke tokaloto e Paulo e mena nei he tohi e ia: “Kia manamanatu a mutolu e vaha i tuai, ne fakamaamatia ai a mutolu, ti fakauka ai a mutolu ke he tau lahi he tau mena matematekelea.” (Heperu 10:32) Ko e fakauka fakamoli pihia ne fakatata e fakaalofa ha lautolu ke he Atua mo e foaki e fakamaloloaga ki mua hana. (1 Ioane 4:17) Ne tomatoma e Paulo a lautolu ke nakai tiaki ai ha kua nakai fai tua. Kua fakamalolo e ia a lautolu: “Nukua aoga kia mutolu e fakauka, kia moua ai e mutolu e tau mena kua talahaua mai, ka oti he eke e mutolu e finagalo he Atua. Ha ko e toe tote ni to hoko mai a ia ha ne haele mai mo e nakai mule mai.”​—Heperu 10:35-37.

14. Ko e heigoa e tau mena moli ka lagomatai a tautolu ke fakauka pete ni kua leva e fekafekau ki a Iehova?

14 Ka e kua a tautolu he vaha nei? Tokologa ia tautolu kua makaukau he iloa fakamua e kupu moli faka-Kerisiano. Mau agaia nakai e makaukau ia ha tautolu? Po kua ‘toka e tautolu e fakaalofa fakamua’ ha tautolu? (Fakakiteaga 2:4) Kua mafanafana kia a tautolu, liga ha kua fakaita po ke lolelole he leo ia Amaketo? Tu, ti manamanatu. Kua nakai kehe e kupu moli mai he magaaho fakamua. Ko Iesu agaia e Patuiki ha tautolu he lagi. Amaamanaki agaia ni a tautolu ke he moui tukulagi he parataiso he lalolagi, mo e mau agaia e fakafetuiaga ha tautolu mo ­Iehova. Ti nakai nimo: “To hoko mai a ia ha ne haele mai mo e nakai mule mai.”

15. Tuga a Iesu, ne fakauka fefe falu Kerisiano ke he tau favaleaga mamahi lahi?

15 Ti ko e tau kupu a Paulo ne fakamau ia Heperu 12:1, 2 kua latatonu lahi: “Kia tuku kehe e tautolu e tau mena mamafa oti kana, mo e hala [nakai fai tua] kua moua vave mai, ka e tafepoi fakauka a tautolu ke he poitufi kua toka ki mua ha tautolu, mo e kikite atu kia Iesu, ko e kamataaga mo e katoatoaaga he tua, ko ia ne fakauka ke he satauro, mo e fakateaga a ia ke he ma, ha ko e fiafia kua toka ki mua hana, kua nofo foki a ia ke he fahi matau he nofoaiki he Atua.” Loga e tau mena ne fakauka ki ai e tau fekafekau he Atua he vaha fakahiku nei. Tuga a Iesu, ne fakamoli ke he fakaotiaga he mamahi ke he mate, ko e falu he tau matakainaga ha tautolu ne fakauka fakamoli ke he favaleaga mamahi lahi​—tau apiaga he fale puipui, fakakikiveka, fakapilo pulenoa, ti mate foki. (1 Peteru 2:21) Nakai kia puke e tau loto ha tautolu ha ko e fakaalofa ki a lautolu ka manamanatu a tautolu ke he mahani fakamoli ha lautolu?

16, 17. (a) Ko e heigoa e tau totokoaga ke he tua ha lautolu ne taufetului e tau Kerisiano tokologa ki ai? (e) He manatu e heigoa ka lagomatai a tautolu ke fakatumau e poitufi ke he moui?

16 Pete ia, ke he laulahi, ne hagaao e tau kupu a Paulo ki ai: “Kua nakaila totoko atu a mutolu ke hoko ke he fakamaligiaga he toto he totoko atu a mutolu ke he hala.” (Heperu 12:4) Ka e, he fakatokatokaaga nei ko e puhala he kupu moli kua nakai mukamuka ki a tautolu oti. Ne fakalolelole e falu ha ko e “totoko mai he tau tagata hala” he gahuaaga po ke he aoga, fakauka ke he tau vaiga po ke tau ke he pehiaaga he agahala. (Heperu 12:3) Ko e kamatamataaga malolo kua uta kehe e fifiliaga he falu ke tumau e tau tutuaga tokoluga he Atua. (Heperu 13:4, 5) Ne fakailaila he tau tagata tiaki e taofiaga e lagotatai fakaagaga he falu kua fanogonogo ke he manatu kona ha lautolu. (Heperu 13:9) Ko e tau fekehekeheaki he aga fakatagata kua utakehe e fiafia he falu. Ko e molea lahi ke he fakafiafiaaga mo e tau gahua fakahagahaga mitaki ne fakalolelole e falu Kerisiano. Mo e tokologa ne pehia e logonaaga ha ko e tau mena vihi he moui he fakatokatokaaga nei.

17 Moli, nakai fai he tau tutuaga nei ne hoko ke he “fakamaligiaga he toto.” Mo e falu he tau mena kua muitua ke he tau fifiliaga hepe kua taute ni e tautolu. Ka e kua tutupu mai e tau mena oti ia ko e totokoaga ke he tua ha tautolu. Ko e mena haia kua lata ia tautolu ke fakatumau e fofoga ha tautolu ke he fakafifitakiaga mua ue atu ha Iesu he fakaukaaga. Kia nakai nimo e tautolu e homo ue atu he amaamanakiaga ha tautolu. Kia nakai nimo e tautolu e malolo ha tautolu he eke ai a Iehova mo “taui mai a lautolu kua kumi fakamakutu kia ia.” (Heperu 11:6) Ti, to ha ha ia tautolu e malolo fakaagaga ke fakatumau a tautolu ke he poitufi he moui.

Maeke ia Tautolu ke Fakauka

18, 19. Ko e heigoa e tau mena tutupu i tuai kua talahau ne omaoma e tau Kerisiano Heperu i Ierusalema ki ai he fakatonutonuaga mai he agaga a Paulo?

18 Tali atu fefe e tau Kerisiano Iutaia ke he tohi a Paulo? Ke he ono e tau kua mole he oti e tohi ke he tau Heperu, ne felakutaki a Iutaia. He 66 V.N., ne patakai he matakau Roma a Ierusalema, he fakamoli e tau kupu a Iesu: “Ka kitia e mutolu kua pātakai a Ierusalema he tau kau, ti iloa ai e mutolu ke he vaha ia kua tata hana moumouaga.” (Luka 21:20) Pete ia, ma e aoga he tau Kerisiano ne nonofo i Ierusalema he magaaho ia, ne pehe a Iesu: “Ko e vaha ia, kia fehola a lautolu ha i Iutaia ke he tau mouga; ko lautolu foki ha i loto he māga ia, kia o kehe a lautolu; ko lautolu foki ha he tau kaina, aua neke huhu a lautolu ki loto he māga.” (Luka 21:21) Ti, ko e felakutaki mo e tau Roma ne fakatu e kamatamata: To tiaki kia he tau Kerisiano Iutaia a Ierusalema, ko e matapatu he tapuakiaga Iutaia mo e matakavi he faituga mua ue atu?

19 Nakai mule, mo e nakai fai kakano, ne fehola e tau Roma. Tuga, kua talahau e tau Iutaia ko e fakamoliaga anei ne puipui he Atua hana a taone tapu. Ka e kua e tau Kerisiano? Ne talahau mai he fakamauaga tuai ne fehola a lautolu. Ti, ke he 70 V.N., ne liliu mai e tau Roma mo e moumou katoa a Ierusalema mo e taholi ki lalo. Ko e “aho a Iehova” ne talahau tuai mai e Ioelu ne hoko mai ki Ierusalema. Ka e nakai nonofo ai e tau Kerisiano fakamoli i ai. Ne “fakamomoui ai a lautolu.”​—Ioelu 2:30-32; Gahua 2:16-21.

20. He iloa e “aho [lahi] a Iehova” hane tata mai kua lata ke omoomoi a tautolu ke taute e heigoa?

20 He vaha nei, kua iloa foki e tautolu taha “aho [lahi] a Iehova” to lauia mafiti e fakatokatokaaga katoa nei. (Ioelu 3:12-14) Nakai iloa e tautolu ka hoko mai e aho ia. Ka e fakamoli mai he Kupu he Atua ki a tautolu to hoko mai! Pehe a Iehova to nakai mule. (Hapakuka 2:3; 2 Peteru 3:9, 10) Ti kua lata “ke au atu ai he manamanatu a tautolu ke he tau mena kua fanogonogo.” Fehola kehe mai he nakai tua, “mo e hala kua moua vave mai.” Kia fifili ke fakauka tukulagi. Manatu, ko e fakatokatokaaga lahi a Iehova tuga e kariota he lagi hane holo. To fakakatoatoa hana a finagalo. Kia fakatumau a tautolu ke tafepoi mo e nakai lolelole he poitufi he moui!

Manatu Nakai e Koe?

◻ He omaoma e tomatomaaga fe ha Paulo ke he tau Filipi ka lagomatai a tautolu ke fakauka ke he poitufi he moui?

◻ Ko e heigoa ka lagomatai a tautolu ke tanumia e aga he lalolagi nei ka fakatauhele a tautolu?

◻ Felagomataiaki fefe a tautolu ke fakauka ke he poitufi?

◻ Ko e heigoa falu mena ka fakatuai aki e Kerisiano?

◻ Lagomatai fefe he fakafifitakiaga a Iesu a tautolu ke fakauka?

[Fakatino he lau 22, 23]

Ko e tau Kerisiano, tuga e tau tagata tafepoi, kia nakai fakaata ha mena ke fakalavelave aki a lautolu

[Fakatino he lau 24]

Nakai fai mena ke taofi e kariota lahi a Iehova he lagi mai he fakakatoatoa e finagalo he Atua

    Tau Tohi Faka-Niue (1982-2025)
    Saini ki Fafo
    Saini ki Loto
    • Faka-Niue
    • Tufa
    • Tau Manako
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Tau Kupu Fakaaoga
    • Fakavēaga Fakatagata
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Saini ki Loto
    Tufa