Kolo Toko he FATATOHI INITANETE
Kolo Toko
FATATOHI INITANETE
Faka-Niue
ā
  • ā ē ī ō ū
  • TOHI TAPU
  • TAU TOHI
  • TAU FELEVEIAAGA
  • Tokologa kua Talahau ke Fai Tua
    Ko e Kolo Toko—1998 | Tesemo 1
    • ia. He tau Fono fakapolitika i Parasili, ke fakatai ki ai, ko e 31 e nofoa kua haia ia lautolu ne o he tau lotu nei.

      Kua eke foki a Iesu mo alito he tau fakaholoaga fakalotu fou he Tau Fahi Kaufakalataha. Ne ui ai he tau tutaki i ai a lautolu ko e Tau Fakamoli he Maveheaga. Ne hokotaki mai he mekasini Time ko e he tau feleveiaaga ha lautolu he 1997, kua tupu hake e toloaga mai he 4,200 he 1991 ke he 1.1 e miliona he 1996. Ti pehe taha lologo tapu ha lautolu: “Oi kua kautu ia Iesu, haku a Fakamoui tukulagi.”

      Ka e kua nakai mitaki oti e tau talahauaga ne fakalagalaga hake he higoa a Iesu. Kua fa mahani ke fakahoko e tau felakutaki ha ko e hana higoa. Kua kelipopo e tau Iutaia, tamate e tau tagata pouliuli, fakakikiveka, helehele, mo e tugi i luga he pou e tau tagata ulupulega​—ha ko e higoa a Iesu. Mo e he mogonei foki, kua mahuiga lahi e fakafuakoloa he fakaevagelia. Ko e tau mena oti nei ko e fakaaogaaga kelea muitui he higoa a Iesu mo e kakano moli he higoa ia!

      Taha mena foki, kua mataaki mai e tau huhu uho nei: Ko e heigoa ka putoia ki ai he tua ke he higoa a Iesu? Ti ko e heigoa e onoonoaga he Tau Fakamoli a Iehova ke he matakupu nei? To tali mai he vala tala ka mui mai e tau huhu nei.

  • Ko e Higoa ne Takitaki Atu ke he Tua Moli
    Ko e Kolo Toko—1998 | Tesemo 1
    • Ko e Higoa ne Takitaki Atu ke he Tua Moli

      “NAKAI talitonu a mutolu ki a Iesu mo e toto laveaki hana,” he tala age he fifine ke he taha he Tau Fakamoli a Iehova. Ne talahau he tagata tane: “Ui e mutolu a mutolu ko e Tau Fakamoli a Iehova, ka ko e fakamoli a Iesu au.”

      Ko e talahauaga mau anei, kua nakai talitonu e Tau Fakamoli a Iehova ki a Iesu po kua nakai lahi e fakaheke e lautolu a ia. Ti ko e heigoa mogoia e moli?

      Moli kua lahi e fakaaoga he Tau Fakamoli a Iehova e higoa he Atua, ko Iehova.a Ne manatu e Itamar, ko e taha Fakamoli i Parasili: “Kua maliu e moui haku he magaaho ne iloa e au e higoa he Atua. He totou ai e au ke he mogo fakamua, kua tuga ni e fafagu hake au he mohe pulumohea. Ne fakaofo he higoa a Iehova au mo e omoomoi au; kua hokulo e mafanatia ki a au.” Ti talahau foki e ia: “Kua pua foki e fakaalofa he loto haku ki a Iesu.”

      E, kua mailoga he Tau Fakamoli a Iehova ke moua e moui tukulagi, kua lata ia lautolu ke tua “ke he higoa he Tama he Atua,” ko Iesu. (1 Ioane 5:13) Ka ko e heigoa e kakano he talahauaga ‘ke he higoa a Iesu’?

      Tuaga he Higoa a Iesu

      “Ke he higoa a Iesu” mo e tau talahauaga pihia foki kua moua ke he tau Tohiaga Tapu Heleni Kerisiano, po ke “Maveheaga Fou.” Ka kua fakaaoga e kupu “higoa” ke hagaao atu ke he matagahua a Iesu, kua kitia ai ke laga 80, mo e liga laga 30 i loto he tohi ni ha Gahua. Ko e tau Kerisiano he senetenari ke fakamua aki kua papatiso he higoa a Iesu, fakamalolo he higoa hana, fakaako he higoa hana, ui ke he higoa hana, mo e fakaheke e higoa hana.​—Gahua 2:38; 3:16; 5:28; 9:14, 16; 19:17.

      Hagaao ke he taha tohi fakamaama kupu, ko e kupu Heleni ma e “higoa” kua fa fakaaoga mau he Tohi Tapu “ma e tau talahauaga oti he higoa, he pule, fakamailoga, tuaga, pule okooko, malolo, mitaki ue atu, mo e pihia foki, he tau mena oti ne ufia he higoa.” Ati tu ai e higoa a Iesu ma e pule okooko mo e tau pule oti ne foaki age e Iehova ko e Atua ki a ia. Ne talahau e Iesu: “Kua tuku mai kia au e pule oti kana ke he lagi mo e lalolagi.” (Mataio 28:18) He kua fakamalolo e Peteru mo Ioane e tagata kulikuli, ne tala age e tau takitaki lotu Iutaia: “Ko e heigoa e mana, ko e higoa foki ha hai, ne eke ai e mua e mena nai?” Ne fakakite fakamalolo e Peteru hana tua ke he pule mo e malolo he higoa a Iesu he magaaho ne talahau e ia “ko e higoa a Iesu Keriso ko e Nasareta, . . . ko ia ni kua tu mai ai e tagata nai kua malolo ki mua ha mutolu.”​—Gahua 3:1-10; 4:5-10.

      Tua ki a Iesu po ko Kaisara?

      Ko e mena nakai mukamuka ke talahau e tua pihia ke he higoa a Iesu. Tuga ni ne talahau tuai e Iesu, ‘to vihiatia hana tau tutaki he tau motu oti ha ko e hana higoa.’ (Mataio 24:9) Ko e ha? Ha kua fakamaama he higoa a Iesu hana tuaga ko e Pule kotofa he Atua, ko e Patuiki he tau patuiki, ne kua lata he tau motu oti ke fakafeilo he omaoma, ko e mena ne nakaila mautali po ke makai a lautolu ke taute.​—Salamo 2:1-7.

      Kua nakai mahalo foki e tau takitaki lotu he vaha a Iesu ke fakafeilo he omaoma ki a Iesu. Ne talahau e lautolu: “Nakai fai patuiki a mautolu, ka ko Kaisara hokoia,” ati fakaheu ai e Tama he Atua. (Ioane 19:13-15) Ka kua tua a lautolu ke he higoa​—ke he malolo mo e pule​—ha Kaisara mo e hana fakatufono okooko. Kua manako foki a lautolu ke mate a Iesu ke puipui e tau tutuaga mo e matahigoa ha lautolu.​—Ioane 11:47-53.

      He tau senetenari he mole e matulei a Iesu, kua tatai e aga he tokologa ia lautolu ne pehe ko e tau Kerisiano ke he tau takitaki Iutaia. Kua tua e tau Kerisiano fakavai nei ke he malolo mo e pule he Fakatufono mo e fakalataha atu ke he tau matalekua i ai. Ke tuga anei, he senetenari ke 11 aki, he mole e taute he lotu e tau tagata noa ke eke mo tau militia Christi, po ke tau kautau Kerisiano, “ko e matagahua he taute e felakutaki tututonu kua uta kehe mai he tau malolo fakalalolagi ha Kerisitenitome mo e kua liu uta ni he lotu he puhala he hana tau kautau Kerisiano.” (The Oxford History of Christianity) Ne talahau foki he fakamauaga ia kua takitaki he falu fakailoaaga he pope e tokologa he tau kautau ke talitonu “kua taute e lautolu e fakaholoaga mitaki mo e Atua ti to nonofo moli a lautolu he Parataiso,” ane mai ke fai vala ke he felakutaki.

      Liga totoko mai e falu na maeke ke fakamoli ki a Iesu mo e he magaaho taha ia ni fakalataha atu ke he tau mena fakapolitika, pihia foki ke he tau felakutaki he motu. Liga manatu a lautolu ko e matagahua he Kerisiano a ia ke tau ke he tau mena kelea ke he ha mena ni ne ha ha ai e kelea, mo e pihia foki ke felakutaki kaeke kua lata ai. Ka kua pihia nakai e onoonoaga he tau Kerisiano fakamua?

      “Kua nakai ha ha e tau Kerisiano fakamua atu he tau matakau kautau,” he tohi he vala tala he mekasini The Christian Century. Ne fakamaama mai, ko e to hoko ke he hogofulu tau he 170-180 V.N., kua nakai fai fakamoliaga kua huhu atu e tau Kerisiano he matakau kautau. Ti tohi foki he vala tala: “Ka kua tiaki fakahaga he tau Kerisiano ha lautolu e totokoaga ke he tau gahua fakakautau.”

      Ti ko e heigoa e tau fua? “Liga kua nakai fai mena foki ne taute ke fakatikai e faka-Kerisiano, mai he tu a ia he tuaga ne nakai fai kehe mai he tau tagata nakai ko e tau Kerisiano he fakalataha ke he felakutaki,” he talahau he vala tala he The Christian Century. “Ko e tau Kerisiano he taha fahi kua uta e tua he Fakamoui totonu ka e he taha fahi kua fakamakamaka ke he tau felakutaki he tau lotu po ke fakamotu kua moumou lahi e tua.”

      Fifitaki e Tau Kerisiano Fakamua he Vaha Nei

      Kua maeke nakai he tau Kerisiano he vaha nei ke fifitaki e tau fakafifitakiaga mitaki lahi he tau Kerisiano fakamua? Kua maeke, he fakakite he Tau Fakamoli a Iehova he senetenari nei. Hagaaki ki a lautolu, ne tohi he etitoa he Holocaust Educational Digest: “To nakai mafai ha Fakamoli a Iehova ke o ke he felakutaki. . . . Kaeke kua tua pehenei e tau tagata tu pule he lalolagi, liga to nakai tupu e [Felakutaki II he Lalolagi].”

      Pihia foki e talahauaga ke he tau latauaga fakamotu he vaha nei, tuga ia he Fahi Tokelau i Ailani. He falu tau kua mole, ne fakamatala e taha he Tau Fakamoli a Iehova ke he taha fale mo e taha fale he matakavi Porotesano he maaga i Belfast. Ti taha e tagata he fale ne huhu, he kua iloa ko e Katolika fakamua e Fakamoli: “He mogo ne Katolika a koe, lago nakai a koe ke he IRA [Kautau Repapiliki a Ailani]?” Ka kua mailoga he Fakamoli liga to vale e tagata nei ha kua taofi a ia he magaaho ne moua e fana ia ia he fano ke keli e tagata Katolika, ka kua fakatoka mai laia. Ti tali age e Fakamoli: “Nakai ko e Katolika au he mogonei. Ko e taha he Tau Fakamoli a Iehova au. Ko e Kerisiano moli, to nakai fakai au ke keli e tagata ma e ha fakatufono po ke ha tagata ni.” Ha koe naia ne tautalofa lima e tagata he fale mo ia mo e tala age: “Kua hepe oti e tau keli tagata. Ne taute e mutolu e gahua mitaki. Ti fakatumau ke taute pihia.”

      Ko e Kakano he Tua ke he Higoa a Iesu

      Ka ke tua ke he higoa a Iesu, kua nakai koenaia ke kalo mai he felakutaki. Kua kakano ke omaoma ke he tau poakiaga oti kana he Keriso. Ha ko e mena pehe a Iesu: “Ko e haku a tau kapitiga a mutolu, kaeke ke eke e mutolu e tau mena oti kana kua tala atu ai au kia mutolu,” mo e taha foki he tau poakiaga hana ke “feofanaki a mutolu.” (Ioane 15:14, 17) Ne taute he fakaalofa e mitaki ke he falu. Kua uta kehe e tau fili tagata, fakamotu mo e he kaufakalataha. Ne fakakite mai e Iesu e puhala nei.

      Ne vihiatia he tau Iutaia he vaha a Iesu e tau Samaria. Ka kua tutala a Iesu ke he fifine Samaria, ti ko e fua, ne tua a ia mo e tokologa foki ke he hana higoa. (Ioane 4:39) Talahau foki e Iesu to eke hana tau tutaki mo tau talahau hana “ki Ierusalema, mo Iutaia oti ni, mo Samaria, ke hoko ni ke he fakaotiaga he lalolagi.” (Gahua 1:8) Kua nakai fakakaupa e fekau fakamoui hana ke he tau Iutaia. Ati, fekau ai a Peteru ke aahi atu ke he Takitaki Tokoteau ko Konelio. Pete ni kua tapu ke he Iutaia ke aahi e tagata motu kehe, ne fakakite he Atua ki a ia ke ‘aua neke totoku ha tagata kua fakalialia po ke kelea.’​—Gahua 10:28.

      He fifitaki ki a Iesu, ne fiafia lahi e Tau Fakamoli a Iehova ke lagomatai e tau tagata oti​—pete he motu fe, lotu fe, po ke fai tupe nakai​—ke iloa e fakamouiaga ne puhala mai he higoa a Iesu. Ne omoi he tua ke he higoa a Iesu a lautolu ke ‘talahau e Iki ko Iesu.’ (Roma 10:8, 9) Manako a mautolu ki a koe ke talia e lagomatai ha lautolu ke iloa foki e koe ke tua ke he higoa a Iesu.

      Kua lata moli e higoa a Iesu ke fakalagalaga e tau loto fakaheke, fakalilifu, mo e omaoma. Ne talahau he aposetolo ko Paulo: “Kia fakatokotui e tau tulihui oti kana ke he higoa a Iesu, ko lautolu ha ha he lagi, mo lautolu ha ha he lalolagi, mo lautolu ki lalo he lalolagi. Kia tokutoku atu foki he tau alelo oti, ko Iesu Keriso ko e Iki a ia, ke tupu ai e fakaheke ke he Atua e Matua.” (Filipi 2:10, 11) Pete ni kua nakai mafai e tokologa he lalolagi ke omaoma ke he pule a Iesu, kua fakakite he Tohi Tapu kua tata mai e magaaho ka lata he tau tagata oti ke omaoma po ke mamate. (2 Tesalonia 1:6-9) Ti, ko e magaaho aenei ke tua ke he higoa a Iesu he taute e tau poakiaga oti hana.

      [Matahui Tala]

      a Ma e falu a fakailoaaga foki, kikite e porosua The Divine Name That Will Endure Forever, tau lau tohi 28-31, lomi he Watch Tower Bible and Tract Society of New York, Inc., 1984.

      [Fakatino he lau 6]

      Ha ko e higoa a Iesu, kua totou miliona ne mamate mo e mamate agaia

      [Fakatino he lau 7]

      Ne nakai fua e Iesu e fili tagata. Pihia nakai a koe?

Tau Tohi Faka-Niue (1982-2025)
Saini ki Fafo
Saini ki Loto
  • Faka-Niue
  • Tufa
  • Tau Manako
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Tau Kupu Fakaaoga
  • Fakavēaga Fakatagata
  • Privacy Settings
  • JW.ORG
  • Saini ki Loto
Tufa