For di Nos Lectornan
Planeta den Peliger Mi ta skirbi tocante e seri “Nos Planeta den Peliger—Hende Por Scap’é?” (8 di januari, 1996) Ta bon pa haña algu animador pa lesa. E di tres artículo den e seri ta duna nos speransa pa un Paradijs, unda nos no tin cu preocupá tocante ecologia ni buracu den e capa di ozon! Mi tin e speransa di biba den e Paradijs ei cu mi famia i amigunan.
A. C., Merca
Nos a gusta e cuadro informativo na página 8 i 9 cu a trata cu problemanan tal como destruccion di mondi, scarcedad di awa, i especienan den peliger di extincion. E artículonan a haci nos comprendé e situacion serio riba e planeta awor. Nos ta sinti nos sigur sabiendo cu e único solucion p’e problema serio aki ta den man di nos Creador.
O. P. i F. J. O., Spaña
E Spreekbeurt di Jessica Mi a caba di lesa “E Spreekbeurt di Jessica” dje revista di 8 di januari, 1996. Esei tabata asina un animacion pa mi! Ora mi ta mira un hóben briyante sirbiendo Jehova cu tantu goso i fieldad, mi ta sintí mi orguyoso. E relato di Jessica ta hací mi corda e necesidad di duna testimonio na tur oportunidad.
A. H., Merca
A Haña un Propósito den Bida E artículo “Mi Tabata Sin Rumbo Pero Mi A Haña un Propósito den Bida” (¡Despertad! di 8 di januari, 1996) realmente a toca mi curason. Ora mi a les’é, ta como si fuera e artículo tabata papia tocante mi. Ami tambe tabata sin rumbo cu un actitud desconsolá tocante e futuro. Pero hende a invitá mi na e Salon di Reino di Testigonan di Jehova i a cuminsá un studio di Bijbel. Awor mi ta participá felismente den e trabou di predicá di tempu completo, yudando otro hende mira e speransa maraviyoso cu Jehova Dios a mustrá mi.
C. R., Merca
Tratamentu pa Infertilidad Den “Observando e Mundu” e título “Speransa Nobo pa Parehanan Infértil?” a hala mi atencion. (¡Despertad! di 22 di september, 1995) Mi a mustr’é na un biólogo, i el a bisa cu e nunca a tende dje procedimentu mencioná, den locual e microinyeccion di un solo sperma di homber ta ser hací den webu “den e muher.”
E. K., Alemania
Nos artículo tabata basá riba un informe dje agencia di noticia frances France-Presse informando di un discurso di un médico danes, Anders Nyboe Andersen. Desafortunadamente, algun asuntu no a ser raportá corectamente. Dr. Andersen a bisa “Spierta!” cu e microinseminacion realmente ta ser hací in vitro, es decir, pafó dje curpa di hende muher. Anto e webu fertilisá ta ser hincá den e muher. Sí nos a bisa corectamente cu e procedimentu por utilisá “sperma dje esposo en bes dje sperma di un donor desconocí—i asina evitá cuestion moral i religioso delicado.” Siendo cu esei ta e caso, un pareha cristian lo mester tuma un decision personal tocante e procedimentu aki. (Mira “La Atalaya” di 15 di september, 1981, [na ingles, 1 di juni, 1981] página 31.)—Red.
Amigu Riba Mal Caminda Mi ta skirbi tocante e artículo “Hóbennan Sa Puntra . . . Kico Mi Mester Haci si un Amigu Ta Hañ’é den Problema?” (8 di februari, 1996) Aña pasá un di mi mihó amiganan a ser expulsá. Esei a caba cu mi. Mi a pensa cu mi no a yud’é suficiente, no a dedicá suficiente tempu na dje, i cu mi no tabata muchu bon como amiga. Ora mi a lesa cu no tabata mi falta cu el a bai for dje berdad, mi a sintí mi como si fuera un peso grandi a wordu kitá for di mi lomba!
L. T., Merca
Den mi caso e persona pegá cu mi cu a cuminsá “hiba un moda di biba cuestionabel” no tabata solamente mi amiga sino tabata mi mama ireemplasabel i suave. Cu tempu mi a papia cu ancianonan dje congregacion tocante su situacion, i el a ser expulsá. Mi a culpa mi mes despues di a bisa e ancianonan. Awor mi tin cu purba di vence mi sintimentunan incorecto di culpa, aplicando e sugerencianan den e artículo.
I. Y., Hapon