BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g98 8/10 pág. 15-17
  • Cock-of-the-Rock—Un Beyesa dje Selva Amazónico

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Cock-of-the-Rock—Un Beyesa dje Selva Amazónico
  • Spièrta!—1998
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Pleitu pa Frontera i Pelea pa Herencia
  • I e Ganadó Ta . . .
  • E Siguiente Generacion
  • Observa Para—Un Hobi Fasinante pa Un i Tur?
    Spièrta!—1998
  • Simplemente pa Lusi Bunita?
    Spièrta!—2004
Spièrta!—1998
g98 8/10 pág. 15-17

Cock-of-the-Rock—Un Beyesa dje Selva Amazónico

Dje coresponsal di Spierta! na Brazil

ASTA naturalistanan pragmático ta bira poético ora di describí e cock-of-the-rock (gai-di-baranca) guayanes, un para impresionante, pero poco conocí dje selva di yobida di Amazónas.a “Un bola di vlam briyante,” unu a skirbi. “Un cometa di candela,” un otro a bisa. “Casi insuperabel . . . den encanto,” un otro mas a comentá. Nan tur ta di acuerdo riba un cos: una bes bo mir’é, bo no por lubid’é. Pero kico ta haci e para aki, tamaño di un palomba, asina inolvidabel? Pa cuminsá, su aparencia colorido.

E cock-of-the-rock machu ta pronk cu un kuif oraño cu ta parce un wayer i cu ta tapa su pik completamente. Un strepi color maron-corá, cu ta pasa na rand dje kuif, ta accentuá su forma perfecto di medio luna. For di punta dje kuif te n’e punta di su pata, e para ta cubrí cu pluma di cua casi tur ta oraño. Su halanan, pretu cu un pida blancu, ta cubrí cu un capa di pluma fini color oraño-oro, cu ta hacié parce manera e tin un shal bistí. E buki Birds of the Caribbean (Paranan di Caribe) ta bisa: “No tin palabra pa describí nan bunita forma i aparencia.” Pero, no ta su aparencia so ta haci e para aki impresionante. Su pluma ta reflehá tambe su caracter. Con asina?

Wel, lo bo ta di acuerdo cu den un selva berde scur, un trahe oraño bibu no ta e color cu lo bo bisti si bo no kier resaltá. Pero e gai nèchi aki di selva kier ser mirá. E ta usa su aparencia impresionante pa core cu rival i pa atraé admiradó.

Pleitu pa Frontera i Pelea pa Herencia

Na cuminsamentu di aña, durante e temporada di par, cock-of-the-rocknan machu ta bai na áreanan bon definí den selva, yamá na ingles lek, cu ta e sitio unda e paranan ta efectuá nan bailenan anual di par. Probablemente e palabra “lek” aki ta bini dje verbo sueco att leka, cu ta nificá “hunga.” I berdad, pa hopi aña naturalistanan a kere cu e saltonan di enamoracion dje paranan no tabata nada otro sino wega, un show ameno riba e suela di selva. Pero mas recientemente, nan a haña sa cu esei no ta un pista di baile so, sino tambe un arena di lucha liber i a la bes un showroom. Di con?

Despues cu un grupo di cock-of-the-rock invadí un lek, cada para ta marca un parti dje suela di selva como su teritorio privá dor di kita tur blachi tirá abou. Tambe e ta reclamá e lugá di descanso den e palunan net riba e suela, di manera cu su teritorio ta forma un cilinder di mas of ménos 1,5 meter hanchu i 2 meter haltu. Segun investigadó Pepper W. Trail, un 50 para pertá huntu den un lek, ta haci nan lugá “un dje leknan di para mas poblá di tur.” E resultado? Pleitu pa frontera i pelea pa herencia.

Nan pleitunan pa frontera ta parce bailenan di guera hopi excitá pero inocente: yen di sagudimentu di cabes, klapmentu di pik, batimentu cu hala i wayamentu di pluma, accentuá dor di gritunan manera di gai i saltonan haltu den laira. Despues di un of dos minuut, ora cada para sinti cu el a impresioná e otro, tur dos ta retirá denter di nan mes frontera. Sin embargo, ora dos para tin bista riba e mésun pida propiedad di primera clase lagá bashí dor di un otro para cu a muri, e pleitu ta bira un bataya típico pa herencia.

Trail ta skirbi den e revista National Geographic: “E paranan ta lok nan garanan poderoso huntu i ta dal otro cu nan halanan. De bes en cuando nan ta lok nan pik. E peleanan ei por dura asta te cu tres ora i ta laga e bringadónan agotá.” Si despues dje promé rond tin un empate, e paranan ta tuma un pausa, pero despues di esei e pelea di gai ta sigui i ta bai te ora nan determiná ken ta e único heredero. Nada straño anto cu e para aki yama cock-of-the-rock, esta, gai-di-baranca!

Pero, asta promé cu tur e stof a baha, e luchadó agresivo ta cambia bira un estatua bibiente, i e lek ta bira un showroom. Di con e presentacion nobo aki? E último parti dje nomber dje para, cock-of-the-rock, esta, gai-di-baranca, ta indicá e contesta.

I e Ganadó Ta . . .

Miéntras e machunan ta bringa riba e suela di selva, tin algun para di color no masha bibu ta sinta ketu ta drecha nan neshi den hukinan scondí den baranca ei banda. Sí, nan ta cock-of-the-rock hembra. Distinto dje machu, e hembra nunca lo ta entre e finalistanan den un certámen di beyesa pa para. Manera investigadó David Snow ta skirbi cu tacto, e ta “un para hopi diferente.” Su cabes tin un corona chikitu, “un version enano dje kuif magnífico dje machu, cu ta solamente duna e cabes un aparencia un tiki kens.” Su pianan corticu cu patanan grandi ta wanta un curpa color maron-shinishi cu tin “un forma mas bien diki i sin elegancia.”

No obstante, pa nos gai nèchi di selva, e hembra ei ta esun. Ora e hembra baha den e takinan riba e lek cu un gritu haltu di kiyú, e ta pone tur cabes cu pluma color oraño bira wak i ta causa un show cu ta “entre e exhibicionnan di namoracion mas interesante i impresionante den mundu di para.” (The Life and Mysteries of the Jungle) Kico ta sosodé? Investigadó Trail ta bisa cu asina cu e machunan mira un hembra, “e lek ta explotá cu color, movecion i zonido,” segun cu cada machu ta purba haci mas impresion cu e otronan pa capta atencion dje bishitante. Despues, e machunan ta bula for di nan palu i ta aterisá cu un ‘bum’ i un ‘kwak’ riba nan tereno. Nan batimentu di hala ta haña atencion dje hembra i a la bes ta haci e teritorio limpi di blachinan bentá abou. Anto, di ripiente, e bochincha ta stop. E momento decisivo a yega.

Cada machu ta bùk sin move mas, cu su plumanan di exhibicion tur habrí, i e ta para ketu-ketu, manera ta den un trans e ta. Su kuif habrí ta tapa su pik, miéntras cu su plumanan suave ta tapa su forma di curpa, i ta lagu’é parce un flor oraño bentá riba suela. Un fuente ta bisa: “Un cock-of-the-rock cu ta haciendo un exhibicion ta asina straño, cu na promé bista ta difícil pa kere cu ta un para e ta.”

Sin embargo, e hembra sí ta distinguí un flor for di un pretendiente i ta baha bai cerca tres of cuater machu ketu, cu ta tene nan curpa plat abou i ta keda cu lomba pa e hembra. Pero nan cabes, ta birá di tal manera cu un wowo ta wak ariba, den direccion dje hembra. E hembra ta tuma algun minuut pa dicidí, pero finalmente e ta scoge e ganadó. E ta baha tras di su faborito, ta salta bai cerca dje, ta lèn padilanti i ta trek n’e plumanan lombrante di su hala. E ora ei e machu ta biba. Nan ta par riba e tereno aki of den un dje palunan ei cerca. Despues di esei, e hembra ta bula bai. Hopi bes e ta bolbe cerca e mésun machu ora e siguiente temporada di par yega.

Te n’e siguiente temporada di enamoracion, e gai nèchi di selva ta lubidá su pareha i no ta wori mes pa soru pa yu. Sin ningun preocupacion, e ta prepará p’e siguiente show, miéntras cu e hembra ta cria e yunan su so. Berdad, esei ta zona inhustu, pero ta mihó pa e hembra i su chikitinnan pa e machu keda leu. Al fin i al cabo, ta mes bobo pa bo tin un para oraño ta bula bai-bin rond di bo neshi, cu pone un borchi cu lus di neon mustrando den direccion di bo escondite.

E Siguiente Generacion

E plumanan color dòf dje hembra ta un camuflahe perfecto pa e dos webunan maron cu pikpik cu e ta pone den un neshi grandi di lodo cu e ta pega na banda di un baranca cu yudansa di su scupi. Despues cu e mama sinta cuater siman largu riba e webunan, e puitunan ta sali. Aunke nan no ta nada bunita ora nan nace, nan ta bon ekipá pa sobrebibí e dianan ei den e neshi. E investigadó Trail ta splica cu djis despues di bandoná nan casca di webu, nan ta hak nan gara skerpi den e furu dje neshi i, cu nan patanan fuerte, ta wanta duru cada bes cu e mama ta busca caminda pa para.

E mama ta cria su chikitinnan diligentemente cu fruta i de bes en cuando cu un insecto of lagadishi. Despues di un aña e plumanan di un machu yong ta maron ainda, pero riba su cabes bo ta mira un kuif chikitu caba. Na edad di dos aña, su plumanan maron ta cai i e ta haña pluma oraño-oro cu ta transform’é, manera un naturalista a skirbi, den “un dje paranan mas bunita na mundu.”

Apesar dje destruccion di selva, cu ta e hogar dje cock-of-the-rock, amantenan di naturalesa ta spera cu hende lo no horta e artista amazónico colorido aki dje oportunidad di sigui efectuá su fasinante baile di bida.

[Nota]

a E especie aki ta diferente for dje cock-of-the-rock peruano, cu ta biba na barica dje Cerunan di Andes na Bolivia, Colombia, Ecuador i Perú.

[Boxn page 17]

Cédula dje Cock-of-the-Rock

Nomber científico: Rupicola rupicola, esta “habitante di baranca”

Famia: Cotingidae

Habitat: Parti nort di Sur América, den i rond dje conchi amazónico

Largura: Rond di 30 centimeter

Neshi: Trahá di lodo i material di mata pegá cu scupi, i ta pisa un cuater kilo

Yu: Por lo general dos webu pa aña; periodo di incubacion di 27 pa 28 dia, “un dje periodonan mas largu conocí pa un para cu ta canta”

[Maps na página 16]

(For fully formatted text, see publication)

Lugá di biba dje cock-of-the-rock guayanes

SUR AMERICA

[Rekonosementu]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Plachi Rekonosementu na página 15]

Kenneth W. Fink/Bruce Coleman Inc.

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí