Loke Bijbel Ta Bisa Tocante Alma
“E hende a bira un alma bibiente.”—GENESIS 2:7.
1. Kico nos tin cu examiná pa por determiná loke Bijbel ta siña tocante alma?
MANERA nos a mira, tin hopi i diferente creencia tocante alma. Asta entre esnan cu ta afirmá di basa nan creencianan riba Bijbel, tin ideanan distinto tocante kico alma ta i kico ta sosodé cuné ora nos muri. Pero kico Bijbel realmente ta siña tocante alma? Pa haña sa, nos tin cu examiná e nificacion dje palabra hebreo i griego cu ta ser traducí como “alma” den Bijbel.
“Alma” Como un Criatura Bibiente
2, 3. (a) Cua ta e palabra cu den e Scritura Hebreo ta ser traducí como “alma,” i kico ta e nificacion básico dje palabra aki? (b) Con Génesis 2:7 ta confirmá cu e palabra “alma” por indicá henter e persona?
2 E palabra hebreo traducí como “alma” ta né·fesh, i e ta aparecé 754 biaha den e Scritura Hebreo (comunmente yamá Testament Bieu). Kico né·fesh ta nificá? Segun The Dictionary of Bible and Religion, “generalmente [e] ta referí na henter e ser bibiente, na henter e individuo.”
3 Por ehempel, Génesis 2:7 ta declará: “Jehova Dios a pasa na forma e hende di stof di tera i di supla den su nanishi e rosea di bida, i e hende a bira un alma bibiente.” Ripará cu Adam no tabatin un alma; e tabata un alma, mescos cu un persona cu bira dokter ta un dokter. Pues anto, e palabra “alma” por describí henter e persona.
4, 5. (a) Duna ehempelnan cu ta mustra cu e palabra “alma” ta referí na un persona completo. (b) Con The Dictionary of Bible and Religion ta apoyá e comprendimentu cu un persona ta un alma?
4 E comprendimentu aki ta ser apoyá den henter e Scritura Hebreo, caminda nos ta haña frasenan manera “den caso cu un alma peca” (Levítico 5:1), “cualkier alma cu haci cualkier clase di trabou” (Levítico 23:30), “den caso cu haña un homber ta secuestrando un alma” (Deuteronomio 24:7), “su alma a perde pacenshi” (Huesnan 16:16), “pa cuantu tempu boso lo sigui iritá mi alma?” (Job 19:2) i “mi alma no por a drumi di desconsuelo.”—Salmo 119:28.
5 No tin ningun indicacion den e pasashinan aki cu alma ta algu misterioso cu ta sigui biba despues di morto. Segun The Dictionary of Bible and Religion: “Usando nos términonan i bisa cu e ‘alma’ dje ser kerí a bai laga nos pa ta cu Señor of pa papia dje ‘alma inmortal,’ simplemente lo no tabata comprendibel den e cultura dje TB [Testament Bieu].”
6, 7. Cua ta e palabra cu den e Scritura Griego Cristian ta ser traducí como “alma,” i kico ta e nificacion básico dje palabra aki?
6 E palabra traducí “alma” mas cu shen bes den e Scritura Griego Cristian (comunmente yamá Testament Nobo) ta psi·ké. Mescos cu né·fesh, e palabra aki ta referí hopi bes na henter e persona. Por ehempel, considerá e siguiente declaracionnan: “Mi alma ta perturbá.” (Juan 12:27) “Miedu a cuminsá cai riba tur alma.” (Echonan 2:43) “Laga tur alma sea sumiso na autoridadnan superior.” (Romanonan 13:1) “Papia di un manera consolador cu e almanan deprimí.” (1 Tesalonicensenan 5:14) “Poco hende, esta ocho alma, a ser salbá atrabes dje awa.”—1 Pedro 3:20.
7 Ta masha bisto cu psi·ké, mescos cu né·fesh, ta referí na henter e persona. Segun erudito Nigel Turner, e palabra aki “ta nificá loke ta característicamente humano, e persona mes, e curpa material cu tin Dios su rûaḥ [spiritu] suplá den dje. . . . E énfasis ta riba henter e persona mes.”
8. Bestia ta alma? Splica.
8 Den Bijbel e palabra “alma” ta aplicá no solamente na hende sino tambe na bestia. Por ehempel, ora Génesis 1:20 ta describí e creacion di criaturanan di laman, e ta bisa cu Dios a manda: “Laga e awanan producí un abundancia di alma bibiente.” I riba e siguiente dia di creacion, Dios a bisa: “Laga e tera producí almanan bibiente segun nan sorto, animal doméstico i animal cu ta move i bestia salbahe dje tera segun su sorto.” (Génesis 1:24; compará cu Númeronan 31:28.) Pues, “alma” por referí na un criatura bibiente, sea hende of bestia.
“Alma” Como e Bida di un Criatura
9. (a) Ki nificacion mas extenso por atribuí n’e palabra “alma”? (b) Esaki ta na conflicto cu e idea cu e alma ta e persona mes?
9 Tin biaha, e palabra “alma” ta referí na e bida cu un persona of un bestia tin. Esaki no ta cambia Bijbel su definicion di alma como un persona of un bestia. Pa ilustrá: Nos ta bisa cu un persona ta na bida, i nos kier men cu e ta un persona bibiente. Tambe nos lo por bisa cu e tin bida. Den mésun manera, un persona bibiente ta un alma. Sin embargo, miéntras e ta na bida, bo por bisa cu “alma” ta algu cu e tin.
10. Duna ehempelnan cu ta mustra cu e palabra “alma” por referí na e bida cu un persona of un bestia tin.
10 Por ehempel, Dios a bisa Moises: “Tur e hombernan cu tabata busca bo alma ta morto.” (Exodo 4:19) Ta obvio cu e enemigunan di Moises tabata trata na kita su bida. Nos ta mira un uso similar dje palabra “alma” den e siguiente declaracionnan. “Nos a haña masha hopi miedu pa nos alma.” (Hosué 9:24) “Nan a sigui hui pa nan alma.” (2 Reynan 7:7) “E hustu ta percurá pa e alma di su animal doméstico.” (Proverbionan 12:10) “E Yu di hende a bini . . . pa duna su alma como rescate en cambio pa hopi.” (Mateo 20:28) “El a yega basta cerca morto, exponiendo su alma na peliger.” (Filipensenan 2:30) Den cada un dje casonan aki, e palabra “alma” ta nificá “bida.”a
11. Kico nos por bisa dje manera cu Bijbel ta usa e palabra “alma”?
11 Pues e palabra “alma” manera Bijbel ta us’é ta referí na un persona of un bestia of e bida cu un persona of un bestia tin. Bijbel su definicion di alma ta simpel, consistente i liber di filosofia i supersticionnan complicá di hende. Pero kico ta pasa cu e alma ora nos muri? Pa contestá e pregunta ei, nos tin cu comprendé promé pakico nos ta muri.
[Notanan]
a Mateo 10:28 tambe ta usa e palabra “alma” den e nificacion di “bida.”
[Plachinan na página 20]
Nan tur ta alma