E Orígen dje Pascu Actual
PA MIYONES di hende rond mundu, e temporada di Pascu ta un tempu di aña hopi alegre. E ta un tempu di cenanan suculento, tradicionnan hopi bieu i di ta huntu como famia. Tambe e temporada di Pascu ta un tempu ora cu amigu i famianan ta gusta manda karchi i regalo un pa otro.
Sin embargo, apénas un 150 aña pasá, Pascu tabata un dia di fiesta hopi diferente. Den su buki The Battle for Christmas (E Lucha pa Pascu), profesor di historia Stephen Nissenbaum ta skirbi: “Pascu . . . tabata un tempu di bebementu pisá, ora cu pa un ratu hende tabata pone un banda reglanan cu a goberná nan comportacion público pa por celebrá un ‘carnaval’ desenfrená, un clase di Mardi Gras den December.”
E descripcion aki lo por ta perturbador pa esnan cu ta considerá Pascu cu respet reverente. Pakico un hende lo kier profaná un dia di fiesta cu supuestamente ta conmemorá e nacementu dje Yu di Dios? E contesta lo por sorprendé bo.
Un Fundeshi Defectuoso
Desde su comienso den siglo cuater, Pascu tabata rondoná pa controversia. Por ehempel, tabatin e cuestion di Jesus su fecha di nacementu. Siendo cu Bijbel no ta specificá ni e dia ni e luna di Cristo su nacementu, un variedad di fecha a ser sugerí. Den siglo tres, un grupo di teólogo egipcio a fih’é riba 20 di mei, miéntras cu otronan a faborecé fechanan mas trempan, manera 28 di mart, 2 di april of 19 di april. Pa siglo 18, Jesus su nacementu a ser asociá cu tur luna di aña! Con anto, nan a scoge 25 di december finalmente?
Mayoria erudito ta di acuerdo cu ta Iglesia Católico a asigná 25 di december como Jesus su fecha di nacementu. Pakico? Segun The New Encyclopædia Britannica: “Muy probablemente e motibu ta cu cristiannan di promé a deseá p’e fecha coincidí cu e fiesta pagano romano cu a marca e ‘fecha di nacementu dje solo invencibel.’” Pero pakico cristiannan cu a ser persiguí ferosmente dor dje paganonan pa mas cu dos siglo i mei, di ripiente a entregá na nan persiguidónan?
Corupcion A Drenta
Den e promé siglo, apostel Pablo a spierta Timoteo cu “hende malbado i impostornan” lo a slep drenta den e congregacion cristian i engañá hopi hende. (2 Timoteo 3:13) E gran apostasia aki a cuminsá despues di morto dje apostelnan. (Echonan 20:29, 30) Despues di e asina yamá combertimentu di Constantino den siglo cuater, gran cantidad di pagano a basha bin n’e tipo di cristianismo cu a prevalecé e tempu ei. Cu ki resultado? E buki Early Christianity and Paganism ta declará: “E grupo relativamente chikitu di creyentenan realmente sincero a perde den e multitud grandi di hende cu a profesá di ta cristian.”
Ki cierto e palabranan di Pablo a resultá di ta! Tabata como si fuera corupcion pagano tabata guli cristianismo berdadero. I e contaminacion aki tabata mas bisto den e celebracion di dianan di fiesta cu den cualkier otro cos.
Eigenlijk, e único celebracion cu Bijbel ta manda cristiannan observá ta e Cena di Señor. (1 Corintionan 11:23-26) Debí na e prácticanan idólatra asociá cu fiestanan romano, cristiannan di promé no a tuma parti den nan. P’e motibu aki paganonan di siglo tres a tira na cara na dje cristiannan: “Boso no ta bishitá exhibicionnan; boso no ta interesá den shownan público; boso ta desaprobá banketenan público i ta aborecé e contèstnan sagrado.” Na otro un banda, paganonan a broma: “Nos ta adorá e diosnan cu alegria, cu bankete, cantica i weganan.”
Pa meimei di siglo cuater, e murmuramentu dje paganonan a plakia. Di con? Segun cu mas i mas cristian falsu a sluip drenta e curá, ideanan apóstata a multiplicá. Esaki a hiba na compromisonan cu e mundu romano. Comentando riba esaki, e buki The Paganism in Our Christianity ta declará: “Definitivamente tabata un estrategia cristian pa tuma over fiestanan pagano cu debí na tradicion tabata kerí cerca e pueblo, i duna nan un nificacion cristian.” Sí, esaki tabata e efecto perhudicial dje gran apostasia. E echo cu e asina yamá cristiannan tabata dispuesto pa adoptá celebracionnan pagano, awor a pone cu e comunidad a aceptá nan un poco. No a tarda mashá cu cristiannan tabatin mes tantu fiestanan anual cu e paganonan mes. Cu Pascu tabata esun principal den nan no ta un sorpresa.
Un Dia di Fiesta Internacional
Segun cu e tipo di cristianismo predominante a plama rond Europa, Pascu a plama huntu cuné. Iglesia Católico a adoptá e punto di bista di cu tabata apropiado pa continuá cu un fiesta gososo na onor di Jesus su fecha di nacementu. Di acuerdo cu esei, na 567 E.C., e Concilio di Tours “a proclamá e 12 dianan for di Pascu te Epifania [Dia di Tres Rey] como un temporada sagrado i festivo.”—The Catholic Encyclopedia for School and Home.
Pronto Pascu a absorbá hopi rasgo dje fiestanan seglar di cosecha di nort Europa. Tabata mas comun cu hende ta dibertí cu nan tabata demostrá debocion, ya cu paranderonan tabata entregá na comementu i bebementu golos. En bes di protestá contra e conducta indecente, iglesia a aprob’é. (Compará cu Romanonan 13:13; 1 Pedro 4:3.) Na 601 E.C., Papa Gregorio I a skirbi Melito, su misionero na Inglatera, bisand’e pa “no stop tal festividadnan pagano di antigwedad, ma adaptá nan na e ritonan di Iglesia, cambia solamente e motibu pagano pa celebrá nan na un motibu cristian.” Asina Arthur Weigall, kende un tempu tabata inspector general di asuntunan di antigwedad pa e gobiernu egipcio, ta informá.
Durante Edad Medio, hende cu a deseá un reformacion a sinti e necesidad di protestá contra e excesonan ei. Nan a manda cantidad di decreto contra “e abusunan di diberticion di Pascu.” Dr. Penne Restad, den su buki Christmas in America—A History (Pascu na Merca—Un Historia), ta bisa: “Algun miembro di clero a enfatisá cu humanidad imperfecto tabatin mester di un temporada di libertinahe i exceso, basta e tuma lugá bou dje capa di supervision cristian.” E idea aki solamente a aumentá e confusion tocante Pascu. Sin embargo, esei no tabata dje importante ei, pasobra custumbernan pagano ya caba tabata asina estrechamente enlasá cu Pascu cu mayoria hende no tabata dispuesto pa stop cu nan. E escritor Tristram Coffin a formul’é asina aki: “Hende en general [tabata] haci djis loke nan semper [a] haci i casi no tabata presta atencion n’e debatenan dje moralistanan.”
Pa tempu cu e europeonan a cuminsá establecé na Merca, Pascu tabata un dia di fiesta bon conocí. Tog, e colonianan einan no a aceptá Pascu. Reformadónan puritano a considerá e celebracion como pagano i a prohibié na Massachusetts entre aña 1659 i 1681.
Despues cu a kita e prohibicion, e celebracion di Pascu a aumentá den tur e colonianan, particularmente zuid di New England. Sin embargo, en bista dje orígen dje dia di fiesta ei, no ta un sorpresa cu algun hende tabata mas interesá den pasa bon cu onra e Yu di Dios. Un custumber di Pascu cu foral a causa hopi desordu tabata esun di core paranda. Gruponan bochinchero di mucha homber tabata drenta cas di bisiñanan ricu i bou di menasa tabata exigí cuminda i bebida grátis. Si e doño di cas a nenga, generalmente nan tabata zundr’é cu palabra malu, i de bes en cuando nan tabata vandalisá su cas.
Den añanan di 1820 e situacion a empeorá asina tantu te cu “desordu di Pascu” a bira “un menasa social hopi grave,” segun Profesor Nissenbaum. Den stadnan manera New York i Filadelfia, doñonan ricu di tereno a cuminsá tuma bewaker den servicio pa protehá nan posesionnan. Asta ta ser bisá cu New York City a organisá su promé cuerpo profesional di polis a consecuencia di un lantamentu violento durante e temporada di Pascu di 1827/28!
Transformacion di Pascu
Siglo 19 a trece cambionan sin precedente pa humanidad. Segun cu mas caminda i spoorban a bini, hende, producto i noticia a cuminsá biaha hopi mas lihé. E revolucion industrial a crea miyones di cupo di trabou, i fábricanan tabata producí na gran velocidad suministro constante di mercancia. Industrialisacion a introducí tambe problemanan social nobo i complicá, loke al final a afectá e manera cu hende a celebrá Pascu.
Pa hopi tempu hende a usa dianan di fiesta como un medio pa fortalecé lasonan di famia, i asina ta cu Pascu tambe. Promotornan di Pascu a revisá algun di su tradicionnan mas bieu selectivamente, i a logra transform’é di un fiesta salbahe, estilo di carnaval, na un dia di fiesta celebrá den famia.
En berdad, pa fin di siglo 19, hende a considerá Pascu como un sorto di remedi pa e problemanan di bida moderno na Merca. Segun Dr. Restad: “Di tur e dianan di fiesta, Pascu tabata un instrumento perfecto pa hiba religion i sintimentu religioso den e hogar i corigí e exceso i fracasonan dje mundu público.” E ta sigui bisa: “Dunamentu di regalo, gestonan di caridad, asta e intercambio amigabel di un saludo navideño i decorá i disfrutá di un palu semper-berde poné den sala of, mas despues, den gang di un zondagschool, a uni miembronan di cada famia un cu otro, i cu iglesia i cu sociedad.”
Di manera similar, hopi hende awe ta celebrá Pascu como un medio pa afirmá nan amor un pa otro i pa yuda mantené unidad di famia. Naturalmente, nos no mester pasa por haltu dje aspectonan spiritual. Miyones di hende ta celebrá Pascu na onor dje nacementu di Jesus. Kisas nan ta asistí na un servicio special di misa, na cas nan ta pone un pesebre, of ta ofrecé oracionnan di gradicimentu na Jesus mes. Pero con Dios ta mira e asuntu? E cosnan aki tin su aprobacion? Considerá loke Bijbel tin di bisa.
“Stima Berdad i Pas”
Ora Jesus tabata riba tera, el a bisa su siguidónan: “Dios ta un Spiritu, i esnan cu ta ador’é mester adorá cu spiritu i cu berdad.” (Juan 4:24) Jesus a biba di acuerdo cu e palabranan ei. Semper el a papia berdad. El a imitá su Tata, “Jehova e Dios dje berdad,” perfectamente.—Salmo 31:5; Juan 14:9.
Atrabes dje páginanan di Bijbel, Jehova a mustra claramente cu e ta odia tur forma di engaño. (Salmo 5:6) En bista di esaki, no ta un ironia cu asina tantu rasgo asociá cu Pascu tin rastro di falsedad? Por ehempel, pensa riba e cuenta tocante Santa Claus. Bo a yega di purba splica un mucha di con Santa Claus ta preferá di drenta dor un chiminea en bes di un porta, manera hende ta kere den hopi pais? I con Santa Claus ta logra bishitá asina tantu miyones di cas den un solo anochi? Kico di rendier cu ta bula? Ora un mucha haña sa cu el a ser gañá pa kere cu Santa Claus ta un berdadero persona, esei no ta debilitá su confiansa den su mayornan?
The Catholic Encyclopedia ta declará claramente: “Custumbernan pagano . . . a trek bai den direccion di Pascu.” Anto pakico Iglesia Católico i otro iglesianan di cristiandad ta sigui mantené un dia di fiesta cua su custumbernan no ta di orígen cristian? Esei no ta indicá cu nan ta consentí cu siñansanan pagano?
Ora Jesus tabata riba tera e no a animá hende pa ador’é. Jesus mes a bisa: “Ta Jehova bo Dios bo tin cu adorá, i ta na dje so bo tin cu rindi sirbishi sagrado.” (Mateo 4:10) Di igual manera, despues di Jesus su glorificacion celestial, un angel a bisa apostel Juan pa “adorá Dios,” indicando cu nada no a cambia den e asuntu ei. (Revelacion 19:10) Esaki ta hiba n’e pregunta: Jesus lo ta aprobá di tur e debocion estilo di adoracion cu ta ser dirigí na dje, no na su Tata, durante temporada di Pascu?
Ta hopi bisto cu e echonan tocante e Pascu actual no ta masha faborabel. E ta un dia di fiesta cu pa gran parti a ser inventá, i cu tin hopi evidencia cu ta señalá na un pasado degradá. P’esei anto, miyones di cristian, a base di un concenshi limpi, a dicidí di no celebrá Pascu. Por ehempel, un hóben cu yama Ryan ta bisa di Pascu: “Hende ta bira asina excitá pa un par di dia di aña ora e famia ta reuní huntu i tur ta contentu. Pero kico ta asina special tocante esei? Mi mayornan ta duná mi regalo henter aña!” Un otro hóben, di 12 aña, ta bisa: “Mi no ta sintí mi privá di nada. Mi ta haña regalo henter aña, no djis riba un dia special ora hende ta sinti nan obligá di cumpra regalo.”
Profeta Zacarías a animá compañeronan israelita pa “stima berdad i pas.” (Zacarías 8:19) Si nos, mescos cu Zacarías i otro hombernan fiel di antigwedad, ta “stima berdad,” nos no mester evitá cualkier celebracion religioso falsu cu ta desonrá e “Dios bibu i berdadero,” Jehova?—1 Tesalonicensenan 1:9.
[Plachi na página 7]
“Mi no ta sintí mi privá di nada. Mi ta haña regalo henter aña”