Kʼutbʼal ke winaq che kikʼexom ri kichomanik
◼ Australia. John, jun achi che utijom ribʼ pa nimaʼq taq tijobʼal; chiʼ akʼal na xbʼe pa iglesia, are kʼu chiʼ xqʼax ri qʼij xuchomaj che kopan ta chi jun qʼij che kkojon chirij ri Dios. Pa jun qʼij, jun precursor xuya kan che ri achi jun wuj ubʼiʼ ¿Es la vida obra de un Creador?, pa jun qʼij chik, xuya chi kan che ri folleto ubʼiʼ El origen de la vida. Rech kuya ta kan retaʼmaxik, ri precursor ronojel ikʼ kukʼam bʼi ri revistas che xuqujeʼ kukʼut chuwach ri kʼutunem che kchʼaw chirij ri ubʼanik ri kajulew o chirij ri bʼim kan pa ri Biblia. Chiʼ xrilo che utz, xutzujuj che ri wuj ubʼiʼ La Biblia... ¿la Palabra de Dios, o palabra del hombre? Are chiʼ ri John xukʼis usikʼixik uwach xubʼij che tajin kkʼextaj ri uchomanik. Tekʼuriʼ, ri precursor xukʼut chuwach ri kubʼij ri wuj Su qas kukʼut pa ri párrafo 8 rech ri uxaq 20, tekʼuriʼ xkil ri párrafos 13 kopan 16 rech ri uxaq 23 xuqujeʼ 24. Ri kubʼij ri textos che kʼo pa ri wuj qas xopan pa ranimaʼ ri John rumal laʼ xubʼij: «Weneʼ utz kinkojon chi jumul chirij ri Biblia».
◼ México. Jun achi xubʼij che jun qachalal che kukoj taj che ri Biblia petinaq rukʼ ri Dios. Ri qachalal xubʼij che ri achi che kukʼut chuwach che ri Biblia qastzij petinaq rukʼ ri Dios; ri achi xubʼij che kraj kkʼut chuwach. Chiʼ e tzijonaq chi kʼi mul ri xusikʼij uwach ri achi pa ri Biblia xopan pa ranimaʼ. Ri qas xopan pa ranimaʼ are ri kubʼij ri upixabʼ ri Dios chirij jun chʼajchʼoj kʼaslemal. Rumal laʼ xubʼij: «Ojer chiʼ kinsikʼij uwach ri Biblia kinchomaj che ri kʼo chupam junam rukʼ ri kʼo chupam nikʼaj chik wuj xuqujeʼ kinbʼij in che kʼo ta upatan. Are kʼu kimik, chiʼ kinsikʼij uwach, xuqujeʼ chiʼ kinwil ri kubʼij chirij ri chʼajchʼoj kʼaslemal, kinnaʼo che ri retaʼmabʼal nukʼuʼx kubʼan kʼax chwe».
◼ Estados Unidos. Are taq chiʼ jun kʼulaj qachalal tajin kkitzijoj ri utzij ri Dios pa lugar che e kʼo kʼi winaq, xqet rukʼ ri ukʼolbʼal wuj jun ixoq rech ri tinamit Taiwán che kkojon chirij ri Dios are kʼu kuchomaj che ri Biblia kech ri winaq rech nikʼaj chi tinamit. Are kʼu kuʼl ukʼuʼx che ri Biblia kutoʼ rech kunaʼo che ri ukʼaslemal kʼo upatan, rumal che pa neʼ kʼo kʼi jastaq re, kunaʼo che ri ukʼaslemal kʼo ta upatan xuqujeʼ sibʼalaj kbʼisonik. Ri jun kʼulaj qachalal xkichaplej ukʼutik chuwach chirij ri Biblia rukʼ ri wuj Su qas kukʼut xuqujeʼ ri folleto Cómo hallar paz y felicidad duraderas. Are ta xkil ri kʼutunem 2 rech ri wuj Su qas kukʼut are xkil ri kʼutunem «Una guía para toda la humanidad» rech ri folleto. Chiʼ kisikʼim chi ri waqibʼ párrafos rech ri wuj, ri ixoq xrilo che ri Biblia junam ta rukʼ ri nikʼaj chik wuj kech ri e kojonem. Xuqujeʼ are chiʼ xketaʼmaj chirij ri bʼim kan pa ri Biblia che bʼantajinaq chik, xubʼij: «¡Kʼot chi jun wuj che qas tzʼaqat junan rukʼ wariʼ!».
◼ Japón. Jun qachalal xtzijon rukʼ jun achi che kkojon ta chirij ri Dios. Ri qachalal xuya ta kan usolixik ri achi rech kukʼut chuwach ri e kʼutunem «¿Casualidad o diseño?» rech ri ¡Despertad! Nojimal, ri achi xukʼex ri uchomanik xuqujeʼ xumajij ukojik che weneʼ qastzij kʼo jun Ajbʼanol re ri jastaq. Kimik qas chi kukojo che kʼo ri Dios, ri qachalal tajin chi kuya jun tijonik che rukʼ ri folleto Kbʼix utz jastaq rech ri Ajawaxel.
◼ Canadá. Jun ixoq xel lo cho rachoch rech kaqʼan, o kok, bʼi pa uchʼichʼ xukʼam jun revista che jun qachalal xuya che. Are taq chiʼ ri qachalal xtzalij rukʼ, ri ixoq xubʼij che, che kraj taj kretaʼmaj rumal che kkojon ta chirij ri Dios. Ri qachalal xuya ta kan usolixik xuqujeʼ xuchomaj che kukʼam bʼi ri folleto Cómo lograr una vida llena de satisfacción. Are chiʼ xuriq chi jumul ri ixoq, xubʼij che, che pa neʼ retaʼm chik che kkojon ta chirij ri Dios knaʼtaj che xaq utukel tajin kukʼiyisaj ri ral rumal laʼ kraj kutoʼoʼ. Nabʼe xukʼut ri párrafo 6 rech ri uxaq 4 chuwach, che kchʼaw chirij ri kʼax uriqik ri utz taq pixabʼ tekʼuriʼ xubʼij che, che kusikʼij uwach ri kubʼij pa ri kʼutunem 2 che kchʼaw chirij ri kikʼiyisaxik ri alkʼwalabʼ. Ri ixoq xraj xukʼam ri folleto.