34 „La sfârșitul acelei perioade,+ eu, Nebucadnețar, am privit spre ceruri și mi-am recăpătat rațiunea. L-am lăudat pe Cel Preaînalt și i-am adus laude și glorie Celui ce trăiește veșnic, fiindcă stăpânirea sa este o stăpânire veșnică și regatul său este din generație în generație.+ 35 Toți locuitorii pământului sunt un nimic în comparație cu el și el face ce vrea cu armata cerurilor și cu locuitorii pământului. Nimeni nu poate să-l împiedice*+ sau să-i spună: «Ce-ai făcut?».+