«Deschide-mi, sora mea, iubita mea,

porumbița mea, tu, cea desăvârșită!

Capul mi-e plin de rouă,

cârlionții îmi sunt plini de picăturile nopții.»+

28 Părăsiți orașele și locuiți pe stâncă, locuitori ai Moabului!

Să ajungeți ca un porumbel care își face cuibul pe marginea prăpastiei»”.