Psalmii
Către dirijor; după Iedutun*. O melodie a lui David.
62 Îl aștept* în tăcere pe Dumnezeu.
Salvarea mea vine de la el.+
2 Da, el este stânca și salvarea mea, refugiul meu* sigur;+
niciodată nu mă voi clătina foarte puternic.+
3 Până când veți ataca un om ca să-l ucideți?+
Toți sunteți periculoși ca un zid înclinat, un zid de piatră gata să se prăbușească.*
4 Ei complotează ca să-l dea jos din poziția lui înaltă*,
își găsesc plăcerea în minciuni.
Cu gura binecuvântează, dar în sinea lor blestemă.+ (Sela)
6 Da, el este stânca și salvarea mea, refugiul meu sigur;
niciodată nu mă voi clătina.+
7 De Dumnezeu depind salvarea și gloria mea.
Stânca mea tare, refugiul meu, este Dumnezeu.+
8 Încrede-te în el tot timpul, poporule!
Vărsați-vă inima înaintea lui!+
Dumnezeu este un refugiu pentru noi.+ (Sela)
9 Fiii omului sunt doar un abur,
fiii oamenilor sunt o amăgire.+
Puși cu toții pe balanță, sunt mai ușori decât aburul.+
10 Nu vă încredeți în ceea ce obțineți prin asuprire*,
nu vă puneți speranțe deșarte în jaf.
Dacă bogățiile vi se înmulțesc, nu vă alipiți inima de ele.+
11 Dumnezeu a vorbit o dată, de două ori am auzit aceasta:
puterea este a lui Dumnezeu.+