Daniel

10 În al treilea an al lui Cirus,+ regele Persiei, Daniel, numit și Beltșațar,+ a primit o revelație; mesajul era adevărat și se referea la un mare conflict. Daniel a primit explicația celor văzute și a înțeles mesajul.

2 În zilele acelea, eu, Daniel, am jelit+ trei săptămâni întregi. 3 N-am mâncat hrană consistentă, n-am pus în gură carne sau vin și nici nu m-am uns cu ulei trei săptămâni întregi. 4 În a 24-a zi a lunii întâi, în timp ce eram pe malul marelui fluviu Tigru*,+ 5 m-am uitat și am văzut un bărbat îmbrăcat în pânză de in,+ care avea în jurul mijlocului o centură de aur din Ufaz. 6 Corpul lui era ca crisolitul,+ fața ca fulgerul, ochii ca niște torțe aprinse, brațele și picioarele ca arama lustruită,+ iar sunetul cuvintelor lui ca vuietul unei mulțimi. 7 Numai eu, Daniel, am văzut viziunea; oamenii care erau cu mine n-au văzut-o.+ Totuși, i-a cuprins un mare tremur și au fugit să se ascundă.

8 Apoi am rămas singur și, când am văzut această viziune măreață, n-am mai avut vlagă; înfățișarea mea a ajuns deplorabilă și m-au lăsat de tot puterile.+ 9 După aceea l-am auzit vorbind, dar, la auzul cuvintelor sale, am căzut într-un somn adânc, cu fața la pământ.+ 10 Atunci m-a atins o mână,+ care m-a scuturat ca să mă ridic pe palme și pe genunchi. 11 Și el mi-a zis:

„Daniel, om foarte prețios*,+ dă atenție cuvintelor pe care ți le voi spune. Ridică-te în picioare în locul în care stai, căci am fost trimis la tine”.

Când mi-a spus aceasta, m-am ridicat în picioare tremurând.

12 Apoi mi-a zis: „Nu te teme,+ Daniel! Cuvintele tale au fost auzite din prima zi în care ți-ai plecat inima ca să înțelegi și te-ai umilit înaintea Dumnezeului tău, iar eu am venit datorită cuvintelor tale.+ 13 Însă prințul+ regatului Persiei mi s-a împotrivit 21 de zile. Atunci Mihael*,+ unul dintre prinții cei mai de seamă*, a venit să mă ajute; și eu am rămas acolo cu regii Persiei. 14 Și am venit să te ajut să înțelegi ce se va întâmpla cu poporul tău la sfârșitul zilelor,+ fiindcă această viziune este pentru zilele care vor veni”.+

15 Când el mi-a spus aceste cuvinte, mi-am plecat capul și am amuțit. 16 Atunci cineva care semăna cu un om mi-a atins buzele,+ iar eu mi-am deschis gura și i-am spus celui care stătea în picioare în fața mea: „Domnul meu, tremur din cauza viziunii și nu mai am putere.+ 17 Cum ar putea deci slujitorul domnului meu să vorbească cu domnul meu?+ Căci nu mai am putere și n-a rămas suflare în mine”.+

18 Cel care semăna cu un om m-a atins din nou și m-a întărit.+ 19 Apoi a zis: „Nu te teme,+ om foarte prețios*!+ Să ai pace!+ Fii tare, da, fii tare!”. În timp ce vorbea cu mine, am fost întărit și am spus: „Să vorbească domnul meu, căci m-ai întărit!”.

20 Atunci el a zis: „Știi de ce am venit la tine? Acum mă voi întoarce să lupt cu prințul Persiei+ și, când voi pleca, va veni prințul Greciei. 21 Totuși, îți voi spune lucrurile consemnate în scrierile adevărului. Nimeni nu mă susține cu tărie în aceste lucruri decât Mihael,+ prințul vostru.+