Revelația lui Ioan (Apocalipsa)

4 După aceea m-am uitat și iată: o ușă deschisă în cer! Primul glas pe care l-am auzit vorbindu-mi era ca sunetul unei trompete; el a zis: „Urcă aici și îți voi arăta lucrurile care trebuie să se întâmple”. 2 Imediat după aceea am ajuns sub puterea spiritului. Și iată că în cer era un tron, iar pe tron stătea cineva.+ 3 Cel care stătea pe el semăna la înfățișare cu o piatră de jasp+ și cu o piatră de sardiu*, iar de jur împrejurul tronului era un curcubeu care semăna cu un smarald.+

4 De jur împrejurul tronului erau 24 de tronuri, iar pe aceste tronuri am văzut stând 24 de bătrâni+ care erau îmbrăcați în veșminte albe și care aveau coroane de aur pe cap. 5 De la tron ieșeau fulgere,+ voci și tunete.+ Șapte lămpi de foc ardeau înaintea tronului; acestea reprezintă cele șapte spirite ale lui Dumnezeu.+ 6 Înaintea tronului era ceva ce semăna cu o mare de sticlă,+ asemenea cristalului.

În mijlocul tronului* și în jurul tronului erau patru creaturi vii,+ pline de ochi în față și în spate. 7 Prima creatură vie era ca un leu,+ a doua creatură vie era ca un taur tânăr,+ a treia creatură vie+ avea o față ca de om, iar a patra creatură vie+ era ca o acvilă în zbor.+ 8 Fiecare dintre cele patru creaturi vii avea șase aripi, care erau pline de ochi de jur împrejur și dedesubt.+ Ele spun fără încetare, zi și noapte: „Sfânt, sfânt, sfânt este Iehova*+ Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este și care vine!”.+

9 Ori de câte ori creaturile vii îi aduc glorie, onoare și mulțumiri Celui care stă pe tron, Celui care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic,+ 10 cei 24 de bătrâni+ îngenunchează înaintea Celui care stă pe tron și se închină Celui care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic. Ei își aruncă coroanele înaintea tronului, zicând: 11 „Tu ești demn, Iehova*, Dumnezeul nostru, să primești gloria,+ onoarea+ și puterea,+ pentru că tu ai creat toate lucrurile+ și datorită voinței tale au venit în existență și au fost create!”.