Judecătorii
5 În ziua aceea, Debora+ și Barac,+ fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:+
2 „Fiindcă în Israel sunt războinici care și-au lăsat părul să fluture*,
fiindcă poporul se oferă de bunăvoie,+
lăudați-l pe Iehova!
3 Ascultați, regi! Plecați-vă urechea, conducători!
Îi voi cânta lui Iehova.
Îi voi cânta laude* lui Iehova,+ Dumnezeul Israelului.+
4 Iehova, când ai ieșit din Seir,+
când ai plecat din ținutul Edomului,
pământul s-a cutremurat și din ceruri a căzut ploaie,
da, norii au turnat apă.
5 Munții s-au topit* dinaintea feței lui Iehova,+
chiar și Sinaiul, dinaintea feței lui Iehova,+ Dumnezeul Israelului.+
6 În zilele lui Șamgar,+ fiul lui Anat,
în zilele lui Iael,+ drumurile erau pustii;
călătorii umblau pe drumuri lăturalnice.
7 Oamenii de la sat au dispărut din Israel;
au dispărut până m-am ridicat eu, Debora,+
până m-am ridicat eu ca o mamă în Israel.+
Nu se putea vedea nici scut, nici lance
la 40 000 din Israel.
Lăudați-l pe Iehova!
10 Voi, care călăriți pe măgărițe roșcate,
voi, care stați pe covoare scumpe,
și voi, care umblați pe drum,
luați aminte!
11 S-au auzit vocile celor ce își adapă animalele la adăpători.
Acolo ei istoriseau faptele drepte ale lui Iehova,
faptele drepte ale sătenilor din Israel.
Atunci poporul lui Iehova a coborât la porți.
12 Trezește-te, trezește-te, Debora!+
Trezește-te, trezește-te și cântă o cântare!+
Ridică-te, Barac!+ Condu-ți captivii, fiu al lui Abinoam!
13 Atunci cei ce au rămas au coborât la nobili;
poporul lui Iehova a coborât la mine împotriva celor puternici.
14 Din Efraim erau ei, cei din vale.
Ei vin în urma ta, o, Beniamin, printre oștenii tăi.
El a fost trimis pe jos în vale.+
În grupurile lui Ruben, îndelungi au fost cercetările inimii*!
16 De ce te-ai așezat între cei doi desagi,
ca să asculți fluierul care cheamă turmele?+
În grupurile lui Ruben, îndelungi au fost cercetările inimii*!
Așer a stat nepăsător pe țărmul mării
și a rămas în porturile lui.+
N-au luat argint ca pradă.+
20 Din cer au luptat stelele;
de pe orbitele lor au luptat împotriva lui Sisera.
I-ai călcat în picioare pe cei puternici, o, suflete* al meu!
22 Atunci copitele cailor loveau pământul,
căci armăsarii lui galopau năvalnic.+
23 «Blestemați Merozul, a zis îngerul lui Iehova,
da, blestemați-i pe locuitorii lui,
căci n-au venit în ajutorul lui Iehova,
în ajutorul lui Iehova cu cei puternici.»
24 Nespus de binecuvântată printre femei este Iael,+
soția lui Heber,+ chenitul;
Ea este nespus de binecuvântată printre femeile care trăiesc în corturi.
25 El a cerut apă, ea i-a dat lapte;
în cupa de ospăț pentru nobili i-a adus lapte prins*.+
26 Și-a întins mâna spre țărușul de cort
și mâna dreaptă spre ciocanul lucrătorilor.
L-a lovit cu ciocanul pe Sisera, i-a zdrobit capul,
i-a sfărâmat și i-a străpuns tâmplele.+
27 La picioarele ei s-a prăbușit; a căzut și acolo a rămas;
la picioarele ei s-a prăbușit, a căzut;
unde s-a prăbușit, acolo a căzut învins.
28 O femeie privea de la fereastră,
mama lui Sisera se uita printre zăbrele:
«De ce zăbovește carul lui?
De ce întârzie atât de mult tropotul cailor de la carele lui?».+
29 Cele mai înțelepte dintre doamnele ei nobile îi răspundeau;
ba chiar și ea își tot spunea:
30 «Sigur au găsit pradă și acum o împart,
o fată*, două fete* pentru fiecare războinic,
pradă de stofă vopsită pentru Sisera, pradă de stofă vopsită,
un veșmânt brodat, stofă vopsită, două veșminte brodate
pentru gâtul jefuitorilor».
31 Așa să piară toți dușmanii tăi,+ o, Iehova,
dar cei ce te iubesc să fie ca soarele când se ridică în puterea lui!”.