Psalmii
Către dirijor; pe Iedutun*. Al lui Asaf.+ O melodie.
77 Voi striga cu glasul meu către Dumnezeu;
către Dumnezeu voi striga, iar el mă va auzi.+
2 În ziua necazului meu îl caut pe Iehova.+
Noaptea, mâinile mele sunt întinse către el neîncetat*.
Nu pot fi* mângâiat.
4 Tu îmi ții pleoapele deschise;
sunt neliniștit și nu pot să vorbesc.
5 Gândurile mi se îndreaptă către zilele de odinioară,+
către anii de demult.
7 Ne va respinge Iehova pentru totdeauna?+
Nu ne va mai arăta el niciodată favoare?+
8 A încetat pentru totdeauna iubirea sa loială?
Va rămâne neîmplinită promisiunea sa în toate generațiile?
9 A uitat Dumnezeu să-și arate favoarea+
sau a încetat îndurarea lui din cauza mâniei sale? (Sela)
10 Trebuie oare să spun fără încetare: „Aceasta îmi provoacă suferință*:+
Cel Preaînalt și-a retras mâna dreaptă* de la noi”?
11 Îmi voi aduce aminte de lucrările lui Iah;
îmi voi aduce aminte de faptele tale minunate de odinioară.
12 Și voi medita la toată lucrarea ta,
voi cugeta la acțiunile tale.+
13 O, Dumnezeule, căile tale sunt sfinte.
Care dumnezeu este măreț ca tine, o, Dumnezeule?+
14 Tu ești adevăratul Dumnezeu, care înfăptuiești lucruri minunate.+
Ți-ai făcut cunoscută puterea printre popoare.+
16 Apele te-au văzut, o, Dumnezeule;
apele te-au văzut și s-au zbuciumat.+
Apele adânci s-au învolburat.
17 Norii au turnat apă.
Cerurile înnorate au tunat
și săgețile tale au zburat încoace și-ncolo.+