Geneza

27 Când a îmbătrânit și vederea îi slăbise atât de mult, încât nu mai vedea, Isaac l-a chemat pe Esau,+ fiul său mai mare, și i-a zis: „Fiule!”. El i-a răspuns: „Da, tată!”. 2 Și Isaac a continuat: „Am îmbătrânit și nu știu cât o să mai trăiesc. 3 Acum ia-ți, te rog, armele, tolba cu săgeți și arcul, ieși pe câmp și vânează-mi ceva.+ 4 După aceea fă-mi o mâncare gustoasă, așa cum îmi place mie, și adu-mi-o. Apoi voi mânca și te voi binecuvânta* înainte să mor”.

5 Dar, în timp ce Isaac îi vorbea fiului său Esau, Rebeca asculta. Și Esau a ieșit pe câmp ca să prindă vânat și să-l aducă.+ 6 Atunci Rebeca i-a zis fiului ei Iacob:+ „Tocmai l-am auzit pe tatăl tău spunându-i fratelui tău, Esau: 7 «Adu-mi niște vânat și fă-mi o mâncare gustoasă. Apoi voi mânca și te voi binecuvânta în fața lui Iehova înainte să mor».+ 8 Și acum, fiul meu, ascultă-mă cu atenție și fă ce-ți spun.+ 9 Du-te, te rog, la turmă și adu-mi doi dintre cei mai buni iezi ca să pregătesc din ei o mâncare gustoasă pentru tatăl tău, așa cum îi place lui. 10 Apoi du-i-o tatălui tău să mănânce, iar el te va binecuvânta înainte să moară”.

11 Însă Iacob i-a zis Rebecăi, mama lui: „Dar fratele meu, Esau, este păros,+ iar eu nu sunt. 12 Dacă tatăl meu mă atinge?+ Atunci va crede că-mi bat joc de el și voi aduce asupra mea un blestem, nu o binecuvântare”. 13 Dar mama lui i-a zis: „Asupra mea să fie blestemul rostit împotriva ta, fiule! Tu fă ce-ți spun! Du-te și adu-mi iezii”.+ 14 El s-a dus, i-a prins și i-a adus mamei lui, iar ea a făcut o mâncare gustoasă, așa cum îi plăcea tatălui său. 15 După aceea, Rebeca a luat cele mai bune haine ale lui Esau, fiul ei mai mare, pe care le avea în casă, și l-a îmbrăcat cu ele pe Iacob, fiul ei mai mic.+ 16 De asemenea, i-a pus pieile iezilor pe mâini și pe partea fără păr a gâtului.+ 17 Apoi i-a dat fiului ei Iacob mâncarea gustoasă și pâinea pe care le făcuse.+

18 Atunci el s-a dus la tatăl său și a zis: „Tată!”, iar Isaac a răspuns: „Da, fiule! Cine ești?”. 19 Iacob i-a spus tatălui său: „Sunt Esau, întâiul tău născut.+ Am făcut așa cum mi-ai spus. Ridică-te puțin, te rog, mănâncă din vânatul meu și binecuvântează-mă*”.+ 20 Atunci Isaac i-a zis fiului său: „Cum de l-ai găsit atât de repede, fiule?”. El a răspuns: „Iehova, Dumnezeul tău, mi l-a scos în cale”. 21 Și Isaac i-a spus lui Iacob: „Fiule, te rog, apropie-te să te ating ca să știu dacă ești într-adevăr fiul meu Esau ori nu”.+ 22 Iacob s-a apropiat de tatăl său, Isaac, iar acesta l-a atins, după care a spus: „Vocea este a lui Iacob, dar mâinile sunt ale lui Esau”.+ 23 Și nu l-a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase ca mâinile fratelui său, Esau. Astfel, l-a binecuvântat.+

24 Apoi l-a întrebat: „Ești tu într-adevăr fiul meu Esau?”. „Eu sunt”, a răspuns el. 25 Atunci a zis: „Adu-mi să mănânc din vânat, fiul meu, iar după aceea te voi binecuvânta*”. El i-a adus și Isaac a mâncat; i-a adus și vin și Isaac a băut. 26 Apoi Isaac, tatăl lui, i-a zis: „Fiule, te rog, apropie-te și sărută-mă!”.+ 27 El s-a apropiat și l-a sărutat, iar Isaac a simțit mirosul hainelor lui.+ Și l-a binecuvântat zicând:

„Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul câmpului pe care l-a binecuvântat Iehova. 28 Să-ți dea adevăratul Dumnezeu roua cerurilor+ și pământ roditor,+ belșug de grâne și de vin nou!+ 29 Să-ți slujească popoare și înaintea ta să se plece națiuni! Să fii stăpân peste frații tăi și fiii mamei tale să se plece înaintea ta!+ Blestemat să fie oricine te blestemă și binecuvântat să fie oricine te binecuvântează!”.+

30 Imediat după ce Isaac l-a binecuvântat pe Iacob și acesta a plecat de la tatăl lui, s-a întors de la vânătoare Esau, fratele lui.+ 31 Și a pregătit și el o mâncare gustoasă, i-a dus-o tatălui său și i-a zis: „Ridică-te, tată, mănâncă din vânatul pe care ți l-am adus și binecuvântează-mă*”. 32 Dar Isaac, tatăl lui, l-a întrebat: „Cine ești?”. El a răspuns: „Sunt fiul tău, întâiul tău născut, Esau”.+ 33 Și Isaac a început să tremure foarte tare și a zis: „Atunci cine a fost cel care a prins vânatul și mi l-a adus? Am mâncat deja înainte să vii tu și l-am binecuvântat. Și el va fi cu siguranță binecuvântat!”.

34 Auzind cuvintele tatălui său, Esau a scos strigăte puternice și pline de amărăciune și i-a zis: „Binecuvântează-mă, binecuvântează-mă și pe mine, tată!”.+ 35 Însă el a spus: „Fratele tău a venit și m-a înșelat ca să primească el binecuvântarea care era pentru tine”. 36 Atunci Esau a zis: „Nu se numește el pe bună dreptate Iacob*? E a doua oară când îmi ia locul.+ Dreptul de întâi născut mi l-a luat deja+ și acum mi-a luat și binecuvântarea!”.+ Apoi a adăugat: „Mie nu mi-ai păstrat nicio binecuvântare?”. 37 Isaac i-a răspuns lui Esau: „Iată că l-am numit stăpân peste tine,+ iar pe toți frații lui i-am făcut slujitorii lui. I-am dat grâne și vin nou.+ Ce-aș mai putea face acum pentru tine, fiule?”.

38 Esau i-a zis tatălui său: „N-ai decât o singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă, binecuvântează-mă și pe mine, tată!”. Și Esau a început să plângă în hohote.+ 39 Tatăl său, Isaac, i-a răspuns astfel:

„Iată că vei locui departe de pământul roditor și departe de roua cerurilor.+ 40 Vei trăi din sabia ta+ și îi vei sluji fratelui tău.+ Dar, când nu vei mai putea suporta, vei rupe jugul lui de pe gâtul tău”.+

41 Esau îl ura pe Iacob din cauza binecuvântării pe care i-o dăduse tatăl său+ și Esau zicea în sinea lui: „Tatăl meu nu mai are mult de trăit.*+ După aceea o să-l omor pe fratele meu, Iacob”. 42 Când i s-a spus Rebecăi ce avea de gând să facă Esau, fiul ei mai mare, ea a trimis imediat să fie chemat Iacob, fiul ei mai mic, și i-a zis: „Iată că Esau, fratele tău, plănuiește să te omoare ca să se răzbune*. 43 Acum, fiule, fă ce-ți spun: Fugi la fratele meu, Laban, în Haran.+ 44 Locuiește la el un timp, până când va trece furia fratelui tău, 45 până când se va mai potoli mânia fratelui tău față de tine și el va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimite după tine ca să te întorci. De ce să vă pierd pe amândoi într-o singură zi?”.

46 După aceea, Rebeca îi tot spunea lui Isaac: „M-am săturat de viață din cauza fiicelor lui Het.+ Dacă Iacob își ia cumva o soție dintre fiicele lui Het, o soție ca fetele din această țară, atunci ce rost are să mai trăiesc?”.+