Sar te așes bucurime cana les sama varecastar cai si phuro sau nasfalo

1, 2. So simțol o Iehova anda tute dacă les sama varecastar cai si nasfalo sau phuro? (Proverbe 19:17) (Dich vi le imagini.)

„ME HAI MÂNRI RROMNI sam ande iech than de mai but sar 32 bărșa. La sila iech nasfalimos cai bușiol Parkinson hai de panji bărșa lav sama latar”, phenel iech phral anda Coreea cai bușiol Jin-yeol. „O nasfalimos mânra rromniaco ci mechel-la te mișchil-pe but. Iubiv-la zurales hai bucuriv man că daștiv te lav sama latar. Ande fiesavi riat, voi sovel ande iech pato spitalosco cai si amen chăre. Me sovav pașa late hai încăras amen vastestar cana sovas”.

² Les vi tu sama ieche jenestar anda chi familia sau ieche amalestar? Dacă da, san fericime te ajutis-les anda codoia că iubis-les. Sa cadea, cheres cadaia vi anda codoia că iubis le Iehovas. (1 Tim. 5:4, 8; Iac. 1:27) Tha na-i sea o timpo ușoro te les sama varecastar. Poiechdata naches prin pharimata cai le coaver daștil-pe că ci dichen-len. Daștil-pe că pachias că chonic ci jianel chichi de duchado san. Chiar cana asas cana san angla le coaver, daștil-pe că cana așes corcoro șiores bare asfa. (Ps. 6:6) Vi cana le coaver ci jianen so simțos, o Iehova jianel hai hachiarel sea o timpo so si ande chio ilo. (Dich vi Exodo 3:7.) O Iehova dichel chi phari buchi hai sea le asfa cai șiores-len hai anda leste sile zurales cuci. (Ps. 56:8; 126:5) Mai but, o Iehova phenel că cana les sama ieche jenestar drago, cheres Lesche iech lașimos hai promitil că va pochinela tut parpale anda sea. (Citisar Proverbe 19:17.)

3. Sostar daștil-pe că sas pharo anda o Avraam hai i Sara te len sama le Terahostar?

³ Andi Biblia citisaras anda but murșa hai jiuvlea cai line sama varecastar nasfalo sau phuro. Iech exemplo si o Avraam hai i Sara. Cana tiliarde anda o Ur, le dades le Avraamosco, o Terah, sas-les cam 200 bărșa. Cu sea cadala, vo gălea lența caring o Haran. Von cărde chichiva curche ji cana arăsle code. (Gen. 11:31, 32) Jianas că o Avraam hai i Sara iubinas-les, tha ci sas lenghe ușoro te len sama lestar, vi mai but cana sas-le po drom. Daștil-pe că von cherenas o drom pe cămile sau pe măgari hai sas pharo anda o Terah te jial but timpo cadea. Daștil-pe că o Avraam hai i Sara simțosarde-pe chine hai poiechdata chiar bi zuralimasco. Tha o Iehova sas-lo pașa lende hai dea-len zuralimos hai cadea va cherela vi anda tute. (Ps. 55:22)

4. So va avela te dichas ande cado articolo?

⁴ Dacă les sama varecastar phuro sau nasfalo, i bucuria va ajutila tut te na meches tut. (Prov. 15:13) Daștis te aves mai dur fericime chiar cana chi viața si phari! (Iac. 1:2, 3) Tha so daștis te cheres caște aves mai dur bucurime? Daștis te manghes tut le Iehovasche te ajutil tut te diches le buchia cai cheren tut fericime. Ande cado articolo, va avela te dichas vi aver buchia cai va ajutina tut te na hasares chi bucuria. Sa cadea, va avela te dichas sar daștin te ajutin tut vi le coaver te cheres cadaia. Tha, mai anglal te dichas sostar si importanto te așes bucurime hai so daștilas te ciorel chi bucuria.

SO DAȘTILAS TE CIOREL CHI BUCURIA?

5. Sostar trebul te așes mai dur bucurime cana les sama varecastar?

⁵ Dacă hasares chi bucuria, daștis te arăses te aves zurales chino. (Prov. 24:10) Hai cana san chino, daștil-pe că ci avel tuche te sicaves lașimos hai te ajutis cadea sar cames. Tha so daștilas te ciorel chi bucuria cana les sama varecastar?

6. Sostar sile zurales chine chichiva jene cai trebul te len sama varecastar?

⁶ Daștil-pe că simțos tut zurales chino. Iech phei cai bușiol Leah phenel: „Chiar vi cana le buchia jian mișto, butivar simțosarav man stresome hai pala iech ghies simțosarav că ci mai si man zuralimos ande mande. Poiechdata ci mai si man zuralimos nici te dav răspunso ca iech mesajo”. Chichiva cai len sama varecastar ci daștin te odihnin-pe chichi trebul sau te len iech pauza. Iech phei cai bușiol Inés phenel: „Ci daștiv te odihniv man chichi trebul. Ande but rachia ușteav ca fiesave dui ceasurea caște lav sama mânra sasuiatar. Me hai mânro rrom ci găleam ande iech vacanța de but bărșa”. Chichiva jene ci mai daștin te beșen penghe amalența sau te cheren so camen andi buchi le Iehovaschi anda codoia că trebul te len sama sea o timpo varecastar. Cadea că, arăsăn te simțon-pe corcore hai perade.

7. Sostar simțon-pe doșale sau perade chichiva cai len sama varecastar?

⁷ Daștil-pe că simțos tut doșalo sau perado. Iech phei cai bușiol Jessica phenel: „Butivar pachiav că trebul te cherav mai but caște ajutiv mânre dades. Cana cherav manghe iech țâra timpo anda mande simțosarav man doșali”. Chichiva daștinas te aven perade anda codoia că pachian că ci cheren cadea de but caște ajutin codoles savestar len sama. Aver simțon că ci mai silen zuralimos te cheren cadaia mai dur. Daștil-pe că, cana sile chine, phenen buchia cai ci sicaven lașimos. Sea cadal buchia daștin te cheren-len te simțon-pe zurales doșale hai perade. (Iac. 3:2) Averen duchal-len o ilo cana dichen le manușes cas iubin că silo vi mai nasfalo fiesave ghiesesa cai nachel. Iech phei cai bușiol Barbara phenel: „Iech anda le mai phare buchia anda mande sas te dichav angla mânre iacha sar ghies pala ghies o manuș cas iubiv si sea mai nasfalo”.

8. Sar simțosarde-pe chichiva cana le coaver mulțumisarde lenghe anda so cheren?

⁸ Daștil-pe că simțos tut perado anda codoia că ci si tuche sicadi recunoștința anda so cheres. Daștis te simțos tut cadea anda codoia că țâra manușa mulțumin tuche sau așaren tut anda sea i phari buchi cai cheres-la. Tha cana varecon mulțumil tuche anda so cheres, simțos tut fericime hai san zuriardo. (1 Tes. 5:18) Iech phei cai bușiol Melissa phenel: „Butivar șiordem cărche asfa anda codoia că somas chini hai peradi. Tha cana codola savendar lav sama phenen manghe: «Mulțumisaras tuche anda sea so cheres anda amende», som but mai fericime. Lenghe dumes ajutin man hai den man zuralimos te lav sama vi mai dur lendar”. Iech phral cai bușiol Ahmadu hai leschi rromni len sama penga nepoatatar cai si zurales nasfali. Vo phenel sar simțol-pe cana lenghi nepoata mulțumil lenghe: „Daștil-pe că amari nepoata ci hachiarel sea so cheras anda late. Tha bariol amaro ilo cana mulțumil amenghe sau phenel amenghe că iubil amen”.

SAR DAȘTIS TE AȘES MAI DUR BUCURIME

9. Sar daștis te sicaves umilința cana les sama varecastar?

⁹ Sicav umilința. (Prov. 11:2) Na-i tut ande fiesavo ghies o timpo hai o zuralimos te cheres sea so cames. Cadea că trebul te alosares so daștis te cheres. Mai but, daștil-pe că trebul te sichios te phenes „na”. Tha cadaia na-i vareso nasul! Si vareso cai sicavel că san iech manuș umilo. Hai dacă le coaver camen te ajutin tut, mech-len te cheren cadaia! Iech phral cai bușiol Jay phenel: „Ci daisaras te cheras sea le buchia ande iech corcoro ghies. Dacă încăras conto cathar so daisaras te cheras, va avela te așias mai dur bucurime”.

10. Sostar si importanto cana les sama varecastar te hachiares prin so nachel? (Proverbe 19:11)

¹⁰ De chi zor te hachiares sostar iech manuș cherel sau phenel vareso. (Citisar Proverbe 19:11.) Cadaia va ajutila tut te așes liniștime cana o manuș savestar les sama cherel sau phenel vareso cai duchavel tut. Iech manuș goghiaver va dela peschi zor te hachiarel sostar varecon silo cadea. Chichiva nasfalimata daștin te paruven o phiraimos ieche manușesco. (Ecl. 7:7) Iech manuș cai delas duma șucar hai phiravelas-pe lașimasa, daștil-pe că acana camel te hal-pe tusa. Sau daștil-pe că rovarel-pe prea but sau holiarel-pe anda oriso. Dacă les sama varecastar cai siles iech baro nasfalimos, rode te jianes chichi mai but buchia anda lesco nasfalimos. Cana jianes mișto prin so nachel, daștil-pe că va avela tuche mai ușoro te hachiares că lesco nasfalimos cherel-les cadea. (Prov. 14:29)

11. Anda so buchia importanto trebul te cheres tuche timpo ande fiesavo ghies cana les sama varecastar? (Psalmo 132:4, 5)

¹¹ Cher tuche timpo te zuriares chio amalimos le Iehovasa. Poiechdata, trebul te meches chichiva buchia caște daștis te cheres ‘le buchia mai importanto’. (Filip. 1:10) Iech anda cadala si chio amalimos le Iehovasa. Te gândisaras amen co rege David: les sas-les but buchia te cherel, tha i mai importanto buchi sas te anel închinarea le Iehovasche. (Citisar Psalmo 132:4, 5.) Sar daștil te ajutil tut lesco exemplo? Si importanto te cheres tuche timpo ande fiesavo ghies te citis andai Biblia hai te des duma le Iehovasa. Cadal buchia trebun te aven le mai importanto ande chi viața. Iech phei cai bușiol Elisha phenel: „Daștiv te așiav bucurime anda codoia că dav duma le Iehovasa hai gândiv man ca chichiva psalmi cai machen mânro ilo. Anda mande, te dav duma le Iehovasa si cadea de importanto sar o aero cai respiriv-les. Mai butivar po ghies, dav duma le Iehovasa hai mangav-les te ajutil man te avav liniștime”.

12. Sostar si importanto te les sama vi che sastimastar cana les sama varecastar?

¹² Cher tuche timpo te les sama che sastimastar. Daștil-pe că na-i tut but timpo te chines haben sastevesto hai te cheres hamos. Tha chio corpo hai chi goghi va avena sasteveste cana has haben sastevesto hai cheres sporto. Cadea că, de chi zor te folosis mișto chio timpo caște cheres cadaia. (Ef. 5:15, 16) Mai but, de chi zor te odihnis tut chichi trebul. (Ecl. 4:6) Cana sovas si amen mai but miștimata. Le medici phenen că, cana sovas mișto, ci sam cadea de îngijorime hai sam mai liniștime cana nachas prin pharimata. Sa cadea, trebul vi te cheres tuche timpo caște cheres le buchia cai ciaion tut. (Ecl. 8:15) Iech phei phenel so ajutil-la te na hasarel peschi bucuria: „Cana i vremea si șucar, jiav avri hai bucuriv man le chamestar. Iech ghies po șion sau mai butivar, cherav vareso cai ciaol man mânra amaleasa”.

13. Sostar cherel tuche mișto te asas? (Proverbe 17:22)

¹³ Na bâstăr te asas. (Citisar Proverbe 17:22; Ecl. 3:1, 4) Amare corposche hai amara goghiache cherel mișto te asas. Cana les sama varecastar, butivar le buchia ci jian cadea sar cames. Tha cana asas, daștil-pe că ci mai san cadea de holiardo. Mai but, cana asas ande iech than codolesa savestar les sama, tumaro amalimos zuriarel-pe.

14. So miștimata si tut cana des duma ieche lașe amalesa?

¹⁴ Phen ieche lașe amalesche so si tut po ilo. Chiar cana cheres sea so daștis caște aves bucurime, daștil-pe că va avena vi ghiesa cana va avela te simțos tut perado. Cana întâmplol-pe cadaia daștis te des duma ieche lașe amalesa cai ci va cherela tut te simțos tut nasul anda so phenes. (Prov. 17:17) Mai but, vo va așunela tut hai va zuriarela tut. Daștil-pe că cadaia si so si tut nevoia caște așes mai dur bucurime. (Prov. 12:25)

15. Cana das duma anda o Paradiso, sar ajutil amen cadaia te așias bucurime?

¹⁵ Gândisar tut ca so va avena te cheren ande iech than ando Paradiso. An tuche amintea că ci va avela te les sama varecastar phuro sau nasfalo anda sea o timpo. O Iehova ci camlea niciechdata ca le manușa te cheren cadai buchi. (2 Cor. 4:16-18) Ando viitorii savore va avela te traisaras cadea sar camel o Iehova. (1 Tim. 6:19) Dacă des duma codolesa savestar les sama anda so va cherena ande iech than ando Paradiso, va avena te simțon tumen bucurime. (Is. 33:24; 65:21) Iech phei cai bușiol Heather phenel: „Butivar dav duma codolența savendar lav sama hai phenav lenghe că ando Paradiso va avela te cheras but buchia ande iech than. Va avela te nașas, te jias la bicicletasa, te suvas, te cheras manro hai te pregătisaras i meseili anda codola drago amenghe cai va avena uștiade parpale viațate. Ande iech than, mulțumisaras le Iehovasche anda i șucar speranța cai dea-la amenghe”.

SAR DAISARAS TE AJUTISARAS CODOLEN CAI LEN SAMA VARECASTAR?

16. Sar daisaras te ajutisaras codolen andai congregația cai len sama varecastar? (Dich vi i imaginea.)

¹⁶ Te ajutisaras-len te aven-len timpo vi anda pende. Fiesavo andai congregația, daștil te ajutil codolen cai len sama varecastar dacă beșel poiechdata codolesa cai si nasfalo sau phuro. Cadea, o phral sau i phei daștil te lel iech pauza, te odihnil-pe hai te cherel pesche buchia. (Gal. 6:2) Chichiva phrala cărde penghe iech programo ande fiesavo curco caște ajutin. Iech phei cai bușiol Natalia, cai lel sama pesche rromestar cai si nasfalo, phenel: „Iech phral andai congregația avel iech data sau dui var po curco hai beșel ande iech than mânre rromesa. Von predichin, den duma sau dichen po televizorii ande iech than. Mânre rromes zuriaren-les but cadal vizite hai bucurin-les but. Hai man ajutin man te odihniv man iech țâra hai te cherav le buchia cai ciaion man, sar avelas te cherav iech plimbarea”. Chichiva andai congregația daștinas te len sama pi riat codolestar nasfalo sau phuro. Cadea o phral sau i phei cai lel sama lestar daștil te sovel mai mișto.

17. Sar daisaras te ajutisaras codolen cai len sama varecastar cana aven ca le întruniri?

¹⁷ Te ajutisaras-len cana aven ca le întruniri. Daștil-pe că le phrala hai le pheia cai len sama varecastar cai silo nasfalo sau phuro, ci daștin te țârden but miștimata cana aven ca le întruniri sau ca le congresea, anda codoia că trebul te len sama sea o timpo lestar. Daisaras te ajutisaras-len, dacă beșas amen pașa codo nasfalo sau phuro iech partea anda o programo sau sea i întrunirea. Dacă codo cai si nasfalo sau phuro ci daștil te înclel anda o chăr, daisaras te jias leste hai te dichas ande iech than i întrunirea leste chăre. Cadea, o phral sau i phei cai lel sama lestar daștil te jial ca i întrunirea ca i sala le Regatoschi.

18. So mai daisaras te cheras anda le phrala cai len sama varecastar?

¹⁸ Te așaras-len anda sea o ilo hai te mangas amen anda lende. Butivar, le phure trebun te cheren penghe timpo te zuriaren codolen cai len sama varecastar. (Prov. 27:23) Savore daisaras te așaras anda o ilo cadale phralen anda lenghi phari buchi hai te phenas lenghe că iubisaras-len. Mai but, daisaras te mangas amen le Iehovasche te del-len zuralimos hai te ajutil-len te așen bucurime. (2 Cor. 1:11)

19. So miștimata ajucăren amen ando viitorii?

¹⁹ O Iehova phenel amenghe că va chosela sea le buchia cai duchaven amen. O nasfalimos hai o phurimos ci va mai avena. (Rev. 21:3, 4) I Biblia mai phenel că „o bango va hutela sar o cerbo”. (Is. 35:5, 6) Atunci, ci va mai duchala amen o ilo anda codoia că phurioas sau că dichas codolen amenghe drago sar phurion sau peren nasfale. Atunci „chonic ci va anela pesche amintea le buchiandar cai nachle”. (Is. 65:17) Tha chiar vi acana, o Iehova silo pașa amende hai zuriarel amen, ando timpo so ajucăras te pheren-pe cadal promisiuni. Dacă pachias amen sea o timpo ando ajutorii le Devlesco, vo va ajutila amen te na mechas amen hai te jias angle „pherde răbdarea hai bucuria”! (Col. 1:11)