„San zurales cuci”!

1, 2. So daștil te ajutil amen te pachias că sam valoroso andel iacha le Iehovasche?

LE MANUȘA le Iehovasche sile sumnacune ande lesche iacha. Tha chichiva mașcar lende ci simțon-pe cadea. Anda codoia că le coaver phirade-pe nasul lența, daștil-pe că von simțon-pe că ci sile lașe chancesche. Simțos tut vi tu cadea? Dacă da, so daștil te ajutil tut te pachias anda sea o ilo că san valoroso andel iacha le Iehovasche?

² Iech buchi cai daștil te ajutil amen si te citisaras relatări andai Biblia cai sicaven sar camel o Iehova te avas dichle le coaverendar. O Isus, o șiavo le Devlesco, phiradea-pe lașimasa le manușența hai sicadea lenghe pachiv. Prin cadaia, o Isus sicadea că vi anda leste, tha vi anda lesco Dad, sile zurales importanto le manușa umilo cai pachian că nai-len niciech valoarea. (Ioan 5:19; Evr. 1:3) Ande cado articolo, va dichasa: 1) sar ajutisardea o Isus le manușen te hachiaren că sile cuci andel iacha le Iehovasche hai 2) so daștil te ajutil amen te pachias anda sea o ilo că vi amen sam valoroso andel iacha le Iehovasche. (Hag. 2:7)

SAR AJUTISARDEA O ISUS LE MANUȘEN TE HACHIAREN CĂ SILE CUCI ANDEL IACHA LE IEHOVASCHE?

3. Sar phiradea-pe o Isus le manușența andai Galileea cai avile leste caște ajutil-len?

³ Cana o Isus predichilas andi Galileea, but manușa avile leste caște așunen-les hai te aven sastiarde. O Isus dichlea că von ‘sas marde hai nașade sar le bacrea cai nai-len păstoro’. (Mat. 9:36) Le rașaia pachianas că cadal manușa ci sile cadea de importanto caște len sama lendar. Von chiar phenenas anda lende că ‘sile dine armai’. (Ioan 7:47-49) Tha anda o Isus von sas zurales cuci. Vo sicadea lenghe pachiv, phiradea-pe lența lașimasa hai cărdea pesche timpo caște sicavel-len hai te sastiarel-len. (Mat. 9:35) Mai but, anda codoia că camlea te ajutil chichi mai bute manușen, o Isus sicadea pesche apostolen te predichin hai dea-len o zuralimos te sastiaren orisavo nasfalimos. (Mat. 10:5-8)

4. So daisaras te sichioas anda sar phiradea-pe o Isus le manușența cai le coaver ci denas chanci pe lende?

⁴ O Isus phiradea-pe lașimasa hai sicadea pachiv le manușenghe. Cadea, o Isus sicadea sar dichel vo hai pesco Dad le manușen cai le coaver ci denas chanci pe lende. Dacă san iech manuș le Iehovasco, tha pachias că na-i tut valoarea ande lesche iacha, gândisar tut sar phiradea-pe o Isus le manușența umilo cai camenas te sichion lestar. Cadaia daștil te ajutil tut te hachiares că san sumnacuno andel iacha le Iehovasche.

5. Prin so nachelas i jiuvli cai prinjiandea-la o Isus andi Galileea?

⁵ O Isus na numai că sicavelas le bute manușen, tha cherelas pesche timpo vi te ajutil hai te sicavel fiesave manușes. Sar exemplo, cana predichilas andi Galileea, dichlea iecha jiuvlea cai de 12 bărșa sas-la iech șiordimos ratesco. (Mar. 5:25) Anda codoia că sas-la cado nasfalimos, pala i Legea, voi ci sas uji. Cadea că, oricon șiolas o vast pe late ci mai sas ujo. Anda codoia că ci daștilas te beșel pașa aver manușa, daștil-pe că cadai jiuvli beșelas but timpo corcori. Mai but, ci daștilas te anel închinarea le Iehovasche ande iech than avere manușența ca i sinagoga sau ca le sărbători. (Lev. 15:19, 25) Cadea că, cadai jiuvli na numai că sas nasfali, tha daștil-pe că simțolas-pe că ci si iubime hai că nai-la niciech valoarea. (Mar. 5:26)

6. So cărdea i jiuvli caște avel sastiardi pesche nasfalimastar?

⁶ Cadai jiuvli cai sas cadea de duchadi, camlea te avel sastiardi le Isusostar. Tha voi ci manglea lestar cadaia. Sostar? Daștil-pe că sas lache lajiav lache nasfalimasa. Sau daștil-pe că sas lache dar că o Isus va phenela lache te tiliarel, anda codoia că voi ci sas uji caște beșel pașa aver manușa. Cadea că, voi șiutea o vast pe lesco hureaimos hai jianglea ciaces că va avela sastiardi. (Mar. 5:27, 28) Hai laco pachiamos ci sas de ivea: i jiuvli sas sastiardi pe thaneste! Pala codoia, o Isus pușlea con șiutea o vast pe leste hai i jiuvli phendea lesche că voi cărdea cadaia. Sar phiradea-pe o Isus lasa?

7. Sar phiradea-pe o Isus cadala jiuvleasa cai sas zurales duchadi? (Marcu 5:34)

⁷ O Isus phiradea-pe lașimasa cadala jiuvleasa hai sicadea lache pachiv. Vo dichlea că i jiuvli sas „daradi hai izdralas”. (Mar. 5:33) O Isus hachiardea so sas ande laco ilo hai zuriardea-la. Vo chiar phendea lache „mânri șei”. Prin cadal dumes o Isus sicadea lache pachiv tha vi lașimos hai iubirea. (Citisar Marcu 5:34.) Andi Biblia cadai si i corcori data cana o Isus phenel iecha jiuvleache «mânri șei». Daștil-pe că vo dea duma lasa cadea anda codoia că dichlea că voi sas zurales daradi. Te gândisaras amen chichi de mișto simțosardea-pe i jiuvli cana o Isus dea duma lasa cadea! O Isus na numai că sastiardea laco nasfalimos, tha prin so phendea sastiardea vi laco ilo. Vo ajutisardea-la te na mai simțol-pe doșali, anda codoia că șiutea o vast pe lesco hureaimos hai avilea mașcar le manușa. O Isus camlea te cherel mai but sar te sastiarel-la. Vo ajutisardea-la te hachiarel că si i sumnacuni șei le Iehovaschi!

8. Prin so pharimata nachlea iech phei andai Brazilia?

⁸ Vi aghies chichiva anda le manușa le Iehovasche silen nasfalimata cai cheren-len te simțon-pe perade hai că nai-len niciech valoarea. I Mariaa, iech pioniera andai Brazilia, năștisailea bi pânrengo hai bi le vastesco stângo. Voi phenel: „Ca i școala, le colegi lenas-pe mandar sea o timpo anda codoia că som cadea. Von phenenas manghe buchia jiungale cai duchavenas man. Hai poiechdata, prin sar phiravenas-pe manța, vi mânri familia cherelas man te simțosarav că na-i man niciech valoarea”.

9. So ajutisardea la Maria te hachiarel că sila valoarea andel iacha le Iehovasche?

⁹ So ajutisardea la Maria? Cana voi cărdilea Martora, le phrala anda lachi congregația sicade lache iech bari iubirea hai ajutisarde-la te hachiarel sar dichel-la o Iehova. Voi phenel: „Dacă avelas te scriiv le anava sea le phralenghe hai le pheianghe cai sas-le pașa mande, pachiav că ci arăsănas manghe le pagini anda mânro caieto. Mulțumisarav le Iehovasche anda sea o ilo că dea man iech familia cadea de șucar andi congregația”. Le phrala ajutisarde la Maria te hachiarel că sila iech bari valoarea andel iacha le Iehovasche.

10. Prin so baro pharimos nachlea i Maria Magdalena? (Dich vi le imagini.)

¹⁰ Mai dur, va avela te dichas sar ajutisardea o Isus vi averea jiuvlea, i Maria Magdalena. Ande late sas efta demoni. (Luca 8:2) Daștil-pe că le demoni cherenas-la te phiravel-pe nasul hai anda codoia, le manușa duriarenas-pe latar. Ande codol phare ghiesa anda lachi viața, voi sas zurales duchadi. Daștil-pe că simțolas-pe zurales daradi hai gândilas-pe că chonic ci iubil-la hai ci daștil te ajutil-la. Tha o Isus încaladea le demonen anda late, hai voi arăslea iech anda lesche discipoli. Sar mai ajutisardea o Isus la Maria Magdalena te hachiarel chichi de prețioso sas voi andel iacha le Iehovasche?

11. Sar sicadea o Isus la Mariache Magdalena că voi sas zurales prețioso andel iacha le Iehovasche? (Dich vi le imagini.)

¹¹ O Isus dea la Mariache Magdalena i bari pachiv te jial lesa hai lesche discipolența andi predicarea gav gavestar.b Cadea, voi daisardea te așunel mai dur le șucar sicaimata le Isusosche. Mai but, ando ghies cana sas-lo uștiado andal mule, o Isus sicadea-pe cadala jiuvleache. Voi sas iech anda le dintune discipoli casa dea duma o Isus ande codo ghies. O Isus chiar dea-la i bari buchi te phenel le discipolenghe că vo sas uștiado andal mule. Prin sea cadal buchia, o Isus sicadea lache că voi sas zurales prețioso andel iacha le Iehovasche! (Ioan 20:11-18)

12. Sostar arăslea i Lidia te pachial că chonic ci iubil-la hai că nai-la niciech valoarea?

¹² Cadea sar i Maria Magdalena, vi aghies but manușa pachian că chonic ci iubil-len hai nai-len niciech valoarea. I Lidia, iech phei andai Spania, phenel că lachi dei gândilas-pe te cherel avorto cana sas phari lasa. Voi anel pesche amintea că, cana sas țini, lachi dei ci lelas sama latar hai delas duma nasul lasa. Voi phenel: „Anda codoia că mânri dei ci sicadea manghe iubirea, sea o timpo camlem ca aver manușa te iubin man hai te camen te aven mânre amala. Tha sas manghe dar că oriso avelas te cherav, le manușa ci va avena te iubin man niciechdata, anda codoia că mânri dei cărdea man te pachiav că som iech manuș nasul”.

13. So ajutisardea la Lidia te hachiarel chichi de valoroso si voi andel iacha le Iehovasche?

¹³ Pala so astardea te sichiol andai Biblia, le buchia parude-pe anda i Lidia. O manglimos, i citirea andai Biblia hai o lașimos le phralengo hai le pheiango ajutisarde-la te hachiarel chichi de valoroso si voi andel iacha le Iehovasche. Voi phenel: „Mânro rrom phenel manghe butivar chichi de but iubil man. Vo așarel man sea o timpo anda mânre calități. Cadea cheren vi mânre lașe amala”. Prinjianes vi tu varecas cai siles nevoia ajutorostar caște hachiarel chichi de valoroso si andel iacha le Iehovasche?

TE DICHAS AMEN CADEA SAR DICHEL AMEN O IEHOVA

14. Sar ajutil amen o verseto anda 1 Samuel 16:7 te dichas amen cadea sar dichel amen o Iehova? (Dich o chenarii „Sostar sile cadea de cuci anda o Iehova lesche manușa?”.)

¹⁴ An tuche amintea că o Iehova ci dichel tut cadea sar dichen tut le manușa andai lumea. (Citisar 1 Samuel 16:7.) But manușa andi lumea dichen varecas importanto pala sar sicavel, chichi love siles sau chichi de but școala siles. Tha o Iehova ci dichel tut cadea. (Is. 55:8, 9) Cadea că, de chi zor te diches tut cadea sar dichel tut o Iehova, na sar dichen tut le manușa. I Biblia del duma anda manușa, cai poiechdata simțosarde-pe că na-i lașe chancesche, sar sas o Ilie, i Naomi hai i Ana. Cana citis anda lende, dich chichi de but iubisardea-len o Iehova. Mai but, daștis te scriis tuche chichiva buchia cai întâmplosarde-pe ande chi viața cai sicade tuche că o Iehova iubil tut but hai dichel tut valoroso. Sa cadea, daștis te rodes ande amare publicații caște diches so daștil te ajutil tut cana simțos tut că ci san lașio chancesche.c

15. Sostar o Iehova dichlea le Danielos sar iech manuș zurales cuci? (Daniel 9:23)

¹⁵ Na bâstăr că chi loialitatea cherel tut sumnacuno andel iacha le Iehovasche. Iech data, cana le Danielos sas-les cam 100 bărșa, simtosardea-pe ‘zurales chino’ hai perado. (Dan. 9:20, 21) Sar zuriardea-les o Iehova? Vo bișialdea le îngeros Gabriel te anel amintea le Danielosche că si iech manuș „zurales cuci” hai te phenel lesche că lesche manglimata sas-le așunde. (Citisar Daniel 9:23.) Tha so cărdea le Danielos te avel cadea de valoroso andel iacha le Devlesche? Lesche șucar calități, sar avenas i iubirea anda o ortomos hai i loialitatea. (Ezec. 14:14) O Iehova șiutea cadal versetea ande pesco Lil caște zuriarel amaro ilo. (Rom. 15:4) Cadea că, vi tu daștis te pachias că san sumnacuno andel iacha le Iehovasche anda codoia că cheres so si orta hai san lesche loialo. Cadea sar o Iehova așundea le manglimata le Danielosche, daștis te pachias anda sea o ilo că va așunela vi che manglimata. (Mica 6:8; Evr. 6:10)

16. So daștil te ajutil tut te diches le Iehovas sar iech Dad iubitorii?

¹⁶ Dich le Iehovas sar iech Dad iubitorii. Vo camel te ajutil tut, na te doșarel tut anda che greșeli. (Ps. 130:3; Mat. 7:11; Luca 12:6, 7) Cana gândisarde-pe cadala șucar buchiate, but phrala hai pheia cai simțonas-pe că na-i lașe chancesche, sas-le zuriarde. I Eliana, iech phei andai Spania, arăslea te simțol că chonic ci daștil te iubil-la hai că na-i lași chancesche, anda codoia că but bărșa laco rrom phenelas lache buchia nasul. Voi phenel: „De fiesavi data cana simțov că ci som lași chancesche, gândisarav man că o Iehova lel man andi angali, feril man hai sicavel manghe iubirea”. (Ps. 28:9) I Lauren, andai Africa de Sud, phenel pesche: „Dacă o Iehova țârdea man peste, ajutisardea man te așiav pașa leste ande sea cadal bărșa hai folosisardea man caște sicavav averen o ciacimos, daștiv te pachiav anda sea o ilo că som prețioso ande lesche iacha hai camel te folosil man mai dur”. (Os. 11:4)

17. So daștil te ajutil tut te pachias că o Iehova dichel tut lașe iachența? (Psalmo 5:12) (Dich vi i imaginea.)

¹⁷ Pachia anda sea o ilo că o Iehova dichel tut lașe iachența. (Citisar Psalmo 5:12.) O David phendea că, cana o Iehova dichel lașe iachența codolen orta, vo silo sar iech „baro scuto” cai feril-len. Cana pachias anda sea o ilo că o Iehova dichel tut lașe iachența hai că silo pașa tute, ci va avela te meches tut perado cathar o gândo că ci san lașio chancesco. Tha sar daștis te pachias ciaces că o Iehova dichel tut lașe iachența? Cadea sar dichleam, vo phenel tuche andi Biblia so simțol anda tute. Mai but, prin le phure, le lașe amala hai aver jene, vo anel tuche amintea că san sumnacuno ande lesche iacha. Tha so trebul te cheres cana aver phenen tuche lașe buchia hai așaren tut?

18. Sostar trebul te pachias ciaces le lașe buchia cai phenen aver anda tute?

¹⁸ Cana codola cai prinjianen tut hai iubin tut phenen buchia lașe anda tute, te na gândis tut că nai-len ciacimos. Na bâstăr că o Iehova daștil te folosil-len caște ajutil tut te hachiares că vo dichel tut lașe iachența. I Eliana, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Țâra po țâra, sichioav te pachiav le lașe buchia cai phenen aver anda mande hai te cherav lenghe than ande mânro ilo. Na-i manghe ușoro, tha jianav că o Iehova camel te cherav cadaia”. Vi le phure ajutisarde la pheia Eliana te dichel că o Iehova iubil-la. Acana voi si pioniera hai cherel buchi anda o Betelo de durial.

19. Sostar daisaras te pachias anda sea o ilo că sam cuci andel iacha le Iehovasche?

¹⁹ O Isus anel amenghe amintea lașimasa chichi de cuci sam anda amaro Dad cerisco. (Luca 12:24) Cadea că, daisaras te pachias anda sea o ilo că sam prețioso ande lesche iacha. Te na bâstras niciechdata cadaia hai te cheras sea so daisaras caște ajutisaras vi averen te hachiaren chichi de sumnacune sile andel iacha le Iehovasche!