Te las amen pala i umilința le Iehovaschi!

1. So ciaiol tut cana gândis tut ca i umilința le Iehovaschi?

CANA gândis tut le manușende bare cai rain aghies andi lumea, phenes că von si umilo? Daștil-pe că na. Tha, so phenes anda o Iehova, o Mai Baro ande sea o universo? Prin sea so cherel, sicavel peschi umilința. Leste ci arachel-pe nici iech țâra baricanimos. (Ps. 113:5-8) Mai dur, va avela te dichas ștar buchia cai sicaven că o Iehova si umilo. Pala codoia, va avela te dichas sar lea-pe o Isus pala i umilința pesche dadeschi. Cadaia va ajutila amen te pașioas mai but le Iehovastar hai te avas vi amen mai umilo.

O IEHOVA SILO GATA TE AȘUNEL AMEN SEA O TIMPO

2. So sichioas anda o Psalmo 62:8 anda o Iehova? (Dich vi i imaginea.)

² Butivar na-i ușoro te des duma le manușența cai si baricane. Anda codoia că phiraven-pe bi lașimasco hai pachian că sile mai lașe sar le coaver, le manușa duriaren-pe lendar. Tha, o Iehova na-i cadea. Anda codoia că vo silo umilo, camel te pașioas lestar hai te phenas lesche sea so si amen po ilo. (Citisar Psalmo 62:8.) Cadea sar iech dad iubitorii cai camel ciaces te așunel pesche șiaven cai phenen lesche sea so silen po ilo, vi o Iehova si gata te așunel amen cana das duma lesa. Vo lea sama te aven scriime andi Biblia but anda le manglimata cai phende-len lesche slujitori. Cadaia sicavel amenghe chichi de but camel o Iehova te așunel amare manglimata. (Ios. 10:12-14; 1 Sam. 1:10-18) Tha, poiechdata, daștil-pe că simțosaras că ci daisaras te das duma le Iehovasa anda codoia că cărdeam greșeli. So daisaras te cheras cana simțosaras amen cadea?

3. Sostar daștis te pachias anda sea o ilo că o Iehova camel te manghes tut lesche sea o timpo?

³ Daisaras te pașioas le Iehovastar cana das duma lesa chiar cana simțosaras că ci meritisaras leschi iubirea. Sostar daisaras te phenas cadaia? Andi ilustrarea anda o șiav hasardo, o Isus phendea anda o Iehova că silo sar iech dad lașio hai iubitorii, savesco șiav simțol că ci meritil te avel parpale ca peschi familia. So cărdea cado dad cana lesco șiav avilea parpale? O Isus phenel că, cana dichlea-les, „nașlea caring leste, lea-les andi angali hai ciumidea-les pherdo iubirea”. (Luca 15:17-20) O Iehova si sar cado dad. Cana așunel le manglimata codolenghe cai sile duchade sau perade anda lenghe greșeli, vo așunel-len atento. (Plâng. 3:19, 20) Pherdo umilința hai mila, vo nașel caring lende, sar cado dad, caște machel lengo ilo hai te sicavel lenghe chichi de but iubil-len. (Is. 57:15) Sar „nașel” o Iehova caring amende? Aghies, butivar vo folosil-pe le phurendar de congregație, amara familiatar sau amare phralendar, caște machel amaro ilo. (Iac. 5:14, 15) O Iehova del amen cado ajutorii, anda codoia că camel te simțosaras amen pașă lestar.

4. Sostar sas ușoro andal manușa te den duma le Isusosa?

⁴ Sar lel-pe o Isus pala o Iehova? O Isus silo umilo, cadea sar pesco dad. Anda codoia, chichi timpo sas-lo pi phuv, le manușa simțosarde-pe mișto te jian leste hai ci daranas te șion lesche pușimata. (Mar. 4:10, 11) Sa cadea, cana o Isus pușelas-len so pachianas anda diferime buchia, von phende lesche bi daraco so simțonas. (Mat. 16:13-16) Hai cana cherenas greșeli, ci daranas că o Isus va avela holiardo pe lende, anda codoia că jianenas că vo silo lașio, iubitorii hai pherdo răbdarea. (Mat. 17:24-27) Anda codoia că o Isus lea-pe cadea de mișto pala pesco dad, lesche discipoli arăsle te prinjianen mai mișto le Iehovas. (Ioan 14:9) Von hachiarde că o Iehova na-i baricano, cadea sar le bare rașaia andel purane ghiesa. O Iehova si umilo hai camel ca le manușa te pașion lestar.

5. Sostar si mai ușoro le coaverenghe te pașion amendar cana sam umilo?

⁵ Sar daisaras vi amen te las amen pala o Iehova? Cana sichioas te avas mai umilo, le coaverenghe va avela mai ușoro te den duma amența. Dacă ci sam umilo, daștil-pe că sam invidioso pe aver, pachias amen mai lașe sar von sau ci iertisaras-len cana duchaven amen. Dacă va avela te cheras cadea, le coaver va duriarena-pe amendar. Tha, i umilința va ajutila amen te avas lașe, răbdători hai te iertisaras. Cadala si calități cai țârden le coaveren caring amende. (Col. 3:12-14) Le phure de congregație trebun te len sama ca le phrala hai le pheia te simțon-pe mișto te aven lende hai te den duma lența. Caște cheren cadaia, le phure trebun te beșen ande iech than le phralența. Cadaia însemnol, că cana ci trebun te conectin-pe prin videoconferința, von den penghi zor te aven fizico ca le întruniri ca i sala le Regatoschi. Hai de fiesavi data cana daștin, le phure jian andi predicarea chăr chărestar le phralența hai le pheianța. Cadea, le phrala va prinjianena mai mișto le phuren de congregație hai va avela lenghe mai ușoro te den duma lența cana silen nevoia ajutorostar.

O IEHOVA SILO GATA TE MECHEL PESTAR

6, 7. Phenen chichiva exemplea cai sicaven că o Iehova sas gata te mechel pestar hai te așunel le manglimata pesche manușenghe.

⁶ Le manușa baricane butivar pachian că jianen so si mai mișto hai ci camen te paruven so si ande lenghi goghi. Tha, o Iehova chiar cana jianel sea o timpo so si mai mișto, silo umilo, gata te așunel so phenen aver hai chiar te paruvel iech alosarimos cai lea-les. Te anas amenghe amintea sar phiradea-pe Vo la pheiasa le Moiseschi, i Miriam. Voi, ande iech than pesche phralesa, o Aaron, rovarde-pe contra o Moise, cai delas duma ando anav le Iehovasco. Cadea că, i Miriam ci sicadea pachiv caring o Iehova. Anda codoia, o Iehova holiardea-pe pe late hai cărdea-la te avel pherdi lepra. Atunci, o Aaron phendea le Moisesche te ajutil-la, hai o Moise manglea zurales le Iehovas te sastiarel-la. So cărdea o Iehova? Iech jeno baricano ci avelas te risarel peschi duma. Tha, o Iehova, anda codoia că silo umilo, așundea le Moises hai sastiardea lesca pheia, i Miriam. (Num. 12:1-15)

⁷ Dichas chichi de umilo si o Iehova, vi cana gândisaras amen sar phiradea-pe le regesa Ezechia. Prin pesco profeto, o Iehova phendea le Ezechiasche că va avela te merel. Cana așundea cadaia, o Ezechia manglea le Iehovas asfența te sastiarel-les. Pherdo mila, o Iehova așundea le Ezechias hai mai dea-les te trail încă 15 bărșa. (2 Regi 20:1, 5, 6) Ciaces, i umilința cherel le Iehovas te sicavel mila caring le manușa hai te avel gata te mechel pestar.

8. So exemplea sicaven că o Isus jianel te sicavel lașimos hai silo pherdo mila? (Marcu 3:1-6)

⁸ Sar lel-pe o Isus pala o Iehova? Chichi timpo sas-lo pi phuv, o Isus ci încărdea-pe parpale te cherel so si mișto anda aver oricana daștilas-pe. Sar exemplo, vo sastiardea chichiva manușen ando sabato chiar cana le bare rașaia pachianas că na-i mișto cadaia. Le Isusos ci sas-les iech ilo șudro, sas pherdo mila hai jianelas te sicavel but lașimos. (Citisar Marcu 3:1-6.) O Isus vi aghies, sar Șăro la congregațiaco creștino, silo mai dur pherdo mila hai încărel conto le manușendar. Sar exemplo, cana varecon cherel iech baro păcato, o Isus sicavel lesche răbdarea hai del-les ocazii te paruvel-pe. (Rev. 2:2-5)

9. Sar daisaras te sicavas prin so gândisaras hai prin so cheras că hachiaras le coaveren? (Dich vi le imagini.)

⁹ Sar daisaras te las amen pala o Iehova? Trebul te sichioas le Iehovastar sar te gândisaras hai sar te sicavas prin so cheras că hachiaras le coaveren. (Iac. 3:17) Sar exemplo, le dada hai le deia ci va ajucărena ca lenghe șiave te cheren buchia cai ci daștin te cheren-len. Iech lașio exemplo si o Iacob cai phiradea-pe lașimasa pesche șiavența. (Geneza 33:12-14) Mai but, le dada hai le deia sicaven că hachiaren penghe șiaven cana ci cheren comparații mașcar lende. Sa cadea, vi le phure trebun te len-pe pala o Iehova hai te aven gata te mechen pendar. Sar exemplo, iech phuro ci va încărela prea but ca so pachial vo, cana le coaver phure alosaren te cheren aver buchi. Mai but, vo va avela gata te lel-pe pala so alosaren von dacă cadaia si pala so phenel i Biblia. (1 Tim. 3:2, 3) Sa cadea, chiar cana dichas le buchia diferime, savore trebul te das amari zor te hachiaras so simțon hai so gândin le coaver. (Rom. 14:1) Sea codola andai congregația trebun te cheren sea so daștin caște ‘aven prinjiande savorendar sar manușa cai mechen pendar’. (Filip. 4:5)

O IEHOVA SILO RĂBDĂTORII

10. Sar sicadea o Iehova răbdarea?

¹⁰ Butivar, le manușen cai si baricane ci ciaiol-len cana le coaver mechen-len te ajucăren. Von hasaren sigo penghi răbdarea. Tha, chichi de diferime si o Iehova! Chonic na-i cadea de răbdătorii sar o Iehova! Sar exemplo, andel ghiesa le Noesche, vo phendea că va avela te ajucărel 120 bărșa ji cana va avela te chosel pa i phuv codolen cai cheren o nasulimos. (Gen. 6:3) Cadea, le Noes sas-les timpo te bariarel pesche șiaven hai te cherel i arca ande iech than pesca familiasa. Pala iech timpo, o Iehova așundea pherdo răbdarea le Avraamos cana pușlea-les anda i distrugerea cai avelas andi Sodoma hai Gomora. Varecon baricano daștilas te phenel le Avraamosche: „Con san tu caște pușes man cadal buchia?”. Tha, anda codoia că o Iehova si umilo, vo sicadea răbdarea le Avraamosche. (Gen. 18:20-33)

11. Cadea sar phenel-pe ando 2 Petru 3:9, sostar sicavel o Iehova răbdarea ande amare ghiesa?

¹¹ O Iehova pherdo umilința sicavel răbdarea vi ande amare ghiesa. Vo ajucărel o timpo alosardo lestar caște anel o sfârșito cadala lumeaco nasul. Sostar sicavel vo răbdarea? „Anda codoia că ci camel ca vroiech te merel, tha camel ca savore te arăsăn te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul”. (Citisar 2 Petru 3:9.) Ajucărdea de ivea o Iehova ji aghies? Nici. Anda codoia că o Iehova sicavel răbdarea, milionea manușa arăsle te aven lesche amala. Hai savore ajucăras ca vi aver manușa te astaren te slujin le Devlesche. Cu sea cadala, o Iehova ci va sicavela răbdarea anda sea o timpo. Vo iubil le manușen tha cadaia ci însemnol că va mechela-len sea timpo te cheren so camen. Va avela o timpo cana o Del va chosela o nasulimos pa i phuv. (Hab. 2:3)

12. Sar sicavel o Isus i răbdarea le Iehovaschi?

¹² Sar lel-pe o Isus pala o Iehova? O Isus sicavel i răbdarea le Iehovaschi de mii bărșa. Vo dichlea sar o Satan phendea bare hohaimata anda o Iehova hai anda lesche manușa loialo. (Gen. 3:4, 5; Iov 1:11; Rev. 12:10) Mai but, o Isus dichlea vi le buchia zurales nasul prin save nachle le manușa. O Isus abia ajucărel te „chosel cu sea le buchia le Benghesche”. (1 Ioan 3:8) So ajutil le Isusos te ajucărel pherdo răbdarea ji cana o Iehova va phenela lesche te chosel sea o nasulimos cai cărdea-les o Satan? Iech buchi cai ajutil le Isusos si i umilința. Vo jianel că o Iehova si codo cai alosarel cana te avel o sfârșito. (Fap. 1:7)

13. Sar sicadea o Isus răbdarea caring le apostoli hai sostar?

¹³ Cana sas pi phuv, le Isusos sas-les răbdarea le apostolența. Sar exemplo, butivar von hanas-pe iech averesa con si o mai baro anda lende. Chiar cana von cărde cadaia mai butivar, o Isus ci holiardea-pe pe lende hai ci pachiaia că von ci va paruvena-pe niciechdata. Les sas-les răbdarea lența. (Luca 9:46; 22:24-27) Vo pachialas că, le timposa, le apostoli va avena te sichion sar te sicaven mai but umilința. Întâmplosardea-pe vi tuche te cheres mai butivar sa codoi greșeala? Dacă da, san recunoscătorii că si tut iech Rege cadea de umilo hai răbdătorii.

14. So daștil te ajutil amen te avas mai răbdători?

¹⁴ Sar daisaras te las amen pala o Iehova? Caște gândisaras hai te cheras le buchia vi mai but sar o Iehova, trebul te sichioas te gândisaras cadea sar o Isus. (1 Cor. 2:16) So va ajutila amen te gândisaras sar o Isus? Iech buchi importanto si te citisaras andai Biblia anda i viața le Isusoschi pi phuv. Pala codoia, trebul te cheras amenghe timpo caște gândisaras mai mișto so sichioas anda sar gândilas o Isus. Sa cadea, trebul te mangas le Iehovas te ajutil amen te avas umili hai răbdători, cadea sar lesco Șiavo. Hai, chichi mai mișto va avela te sichioas te gândisaras sar o Isus, cadichi mai mișto va avela te las amen pala o Iehova. Cadaia va ajutila amen te avas mai răbdători amare phralența hai vi amența. (Mat. 18:26-30, 35)

O IEHOVA SICAVEL PACHIV CODOLENGHE UMILI

15. Phenen chichiva exemplea cai sicaven că o Iehova dichel cuci codolen umili. (Psalmo 138:6)

¹⁵ Citisar Psalmo 138:6. Gândisaren tumen: o Iehova cai si o Mai Baro ande sea o universo sicavel iech atenția specialo codolenghe cai si umili! Te dichas chichiva exemplea manușenghe cai le coaver ci denas chanci pe lende, tha o Iehova dichlea-len hai dea-len pachiv. Daștil-pe că chichiva anda lende na-i cadea de prinjiande, tha o Iehova camlea te phenel-pe anda lende ande pesco Lil. Sar exemplo, o Iehova phendea le Moisesche te scriil anda iech jiuvli cai bușiolas Debora, cai sas iech slujitoarea loialo andi familia le Isaacoschi hai vi andi familia le Iacoboschi cam 125 bărșa. Chiar cana ci jianas but buchia anda cadai jiuvli loialo, o Iehova camlea te sicavel ande pesco Lil chichi de iubime sas voi le coaverendar. Cana voi mulea sas-li prahome tela iech stejarii cai șiute lesche o anav Alon-Bacut cai însemnol „o stejarii le roimasco”. (Gen. 24:59; 35:8) Șăla bărșa mai târzio, o Iehova sicadea pachiv le Davidosche, iech tărno păstorii, hai cărdea-les rege ando Israelo. (2 Sam. 22:1, 36) Hai, ca țâra timpo pala so năștisailo o Isus, o Iehova bișialdea ieche îngeros ca chichiva păstori, caște phenel lenghe că codo cai avelas te avel o Mesia sas năștime pașa o Betleemo. Cadea, le iechto manușa cai sas-len i pachiv te așunen cadai lași vestea sas chichiva păstori umili. (Luca 2:8-11) Pala codoia, cana o Iosif hai i Maria andine le Isusos co templo, o Iehova dea duie manușen loialo mai phure, o Simeon hai i Ana, i pachiv te dichen lesche Șiaves. (Luca 2:25-30, 36-38) Da, „chiar cana o Iehova si opre ando cerii, dichel codoles umilo”!

16. Sar phiradea-pe o Isus le manușența cadea sar pesco Dad?

¹⁶ Sar lel-pe o Isus pala o Iehova? Cadea sar pesco Dad, o Isus sicavel pachiv codolenghe umili. Cana sas pi phuv, vo sicadea le manușen „bi sicaimasco hai simplo” but buchia anda o Regato le Devlesco. (Fap. 4:13; Mat. 11:25) Sa cadea, o Isus sastiardea le nasfalen hai prin sar phiradea-pe lența cărdea-len te simțon-pe iubime hai sicadea lenghe but pachiv. (Luca 5:13) Andi riat angla te merel, o Isus haladea le pânre pesche apostolenghe, chiar cana cadai buchi cherenas-la numai le slujitori. (Ioan 13:5) Pala codoia, angla te jial co cerii, o Isus dea pesche discipolenghe umili, hai vi amenghe aghies, i mai bari buchi cai daștil te avel dini ieche manușesche, te ajutisaras averen te aven-len viața veșnico. (Mat. 28:19, 20)

17. Sar daisaras te sicavas avereghe iubirea hai pachiv? (Dich vi i imaginea.)

¹⁷ Sar daisaras te las amen pala o Iehova? Sicavas pachiv le manușenghe cana phenas i vestea lași sea codolenghe cai camen te așunen-la. Amen cheras cadaia savore manușența chiar cana barile diferime, silen aver culoarea sau silen mai but sau mai țâra sicaimos. Sicavas pachiv amare phralenghe hai pheianghe cana dichas-len mai opre amendar, chiar cana jianas te cheras mai but buchia sau si amen mai but privilegii andi congregația. (Filip. 2:3) O ilo le Iehovasco bariol cana dichel că sam umili hai că sicavas iech averesche iubirea hai pachiv ande cado felo hai vi ande aver. (Rom. 12:10; Țef. 3:12)

18. Sostar cames te les tut pala i umilința le Iehovaschi?

¹⁸ Cana das amari zor te las amen pala i umilința amare lașe Dadeschi, va avela te avas manușa cai le coaverenghe si ușoro te pașion amendar, va avela te avas gata te mechas amendar hai va avela te sicavas mai but răbdarea. Sa cadea, va avela te iubisaras mai but le coaveren hai te sicavas lenghe mai but pachiv, cadea sar o Iehova. Hai anen tumenghe amintea, cana cheras sea so daisaras caște las amen pala o Iehova, sam vi mai sumnacune ande lesche iacha! (Is. 43:4)