Sar daștis te bucuris o ilo le Iehovasco cana pregătis chio abiav?

1, 2. Sar dichel o Iehova o ghies tumare abiavesco?

SAN logodime hai va avela te căsătorin tumen? Dacă da, atunci cado si iech momento zurales șucar ande tumari viața! Daștil-pe că acana si tumen but buchia te cheren caște pregătin tumaro abiav.a O Iehova camel te aven bucurime ande codo ghies specialo hai te avel tumen iech familia fericime. (Prov. 5:18; Cânt. 3:11)

² Si zurales importanto ca tumaro abiav te anel pachiv le Iehovasche. Sostar phenas cadaia? Hai sar daștin te sicaven pachiv le Iehovasche? Chiar cana cado articolo del duma anda codola cai camen te căsătorin-pe, le sfaturi andai Biblia cai va avena sicade mai dur, daștin te ajutin amen savoren te anas pachiv le Iehovasche cana sam acharde ieche abiaveste sau cana varecon manghel amendar iech sfato sar te pregătil pesco abiav.

SOSTAR TUMARO ABIAV TREBUL TE ANEL PACHIV LE IEHOVASCHE?

3. Ca so trebun te len sama codola cai pregătin iech abiav hai sostar?

³ Codola cai va avena te căsătorin-pe hai camen te pregătin pengo abiav trebun te cheren cadaia pala le sfaturi cai arachen-pe ando Lil le Iehovascho. Sostar? Anda codoia că o Iehova cărdea i iechto căsătoria mașcar o Adam hai i Eva. (Gen. 1:28; 2:24) Cadea că, codola cai si logodime trebun te len sama ca lengo abiav te anel pachiv le Iehovasche.

4. So aver motivo si codolen cai va avena te căsătorin-pe te anen pachiv le Iehovasche ca pengo abiav?

⁴ Si tut iech baro motivo caște încăres conto cathar so gândil o Iehova anda chio abiav: Vo si chio Dad cerisco hai chio mai lașio amal. (Evr. 12:9) Si ciaces, ci cames niciechdata te cheres vareso cai daștilas te rimosarel chio amalimos lesa. Cadea că, ci cames te duchaves che Amales nici ando ghies che abiavesco. (Ps. 25:14) Cana gândis tut ca so cărdea hai cherel o Iehova anda tute, na-i cadea că cames te anes lesche pachiv ando ghies che abiavesco? (Ps. 116:12)

SAR DAȘTIN TE ANEN PACHIV LE IEHOVASCHE?

5. Sar daștil te ajutil i Biblia codolen cai pregătin pengo abiav?

⁵ Andi Biblia ci si amen reguli anda sar te avel iech abiav hai nici anda sar te avel i petrecerea le abiaveschi. Cadea că, codola cai va avena te căsătorin-pe daștin te pregătin pengo abiav pala lenghi situația, pala sar cherel-pe ande lengo than hai pala so ciaiol-len. Tha, le ciace creștini len-pe pala so manghel i legea anda lengo them ca i căsătoria te avel legalo. (Mat. 22:21) Iech abiav cai si pala sar sicavel i Biblia anel pachiv le Iehovasche hai bucuril lesco ilo. Cadea că, pala so sfaturi andai Biblia trebul te len tumen cana pregătin tumaro abiav?

6. Sostar si importanto ca codola cai va avena te căsătorin-pe te cheren so phenel i legea anda i căsătoria?

⁶ Cheren so phenel i legea ande tumaro them anda i căsătoria. (Rom. 13:1, 2) Ande but thema, o guverno manghel ca codola cai camen te căsătorin-pe te len-pe pala chichiva legi ca lenghi căsătoria te avel legalo. Trebun te roden caște jianen save si cadal legi ando than cai beșen. Dacă si tumen nevoia ajutorostar daștin te pușen le phuren de congregație.b

7. Ca savore te sicaven pachiv ando ghies le abiavesco, so buchia daștin te cheren?

⁷ Len sama ca tumaro abiav te avel cadea sar camel o Iehova. (1 Cor. 10:31, 32) Den tumari zor ca tumaro abiav te sicavel le șucar calități le spiritosche le Devlesco, na o spirito la lumeaco. (Gal. 5:19-26) Anda codoia că o jamutro va avela o șăro la familiaco, vo trebul te lel sama ca o abiav te avel iech ghies fericime hai cadea sar camel o Iehova. Sar daștil te avel cadea iech abiav? Cana o phral cai încărel i cuvântarea del duma pherdo pachiv hai iubireasa, cadaia va ajutila savoren cai așunen-la, te hachiaren că i căsătoria si iech daro le Iehovastar. Sa cadea, va ajutila codolen cai așunen i cuvântarea, te hachiaren chichi de importanto si i căsătoria. Anda codoia, le mai but phrala alosaren te încăren i cuvântarea ca i sala le Regatoschi dacă daștil-pe. Dacă camen te cheren cadaia, trebul te scriin chichi mai sigo iech liloro caring le phure caște phenen lenghe că camen te folosin i sala.

8. Sar daștil i petrecerea anda o abiav te anel pachiv le Iehovasche? (Romani 13:13)

⁸ Citisar Romani 13:13. Dacă alosaren te cheren iech petrecerea anda o abiav, so daștin te cheren ca tumaro abiav te na sicavel o spirito la lumeaco? I duma grecisco cai si traducime prin „chefuri” referil-pe ca le petreceri cai le manușa pienas but pimos hai așunenas ghilea ji târzio andi riat. (Dich i nota anda o sicaimos anda i duma „chefuri” anda Romani 13:13.) Dacă alosaren te den pimos co abiav, gândisaren tumen de mai anglal so daștin te cheren ca chonic te na piel prea but.c Dacă va avela te așunen ghilea, len sama te na șion-len prea zurales. Cadea le manușa va daștina te den duma mașcar pende bi te den cingar. Alosaren mișto le ghilea hai dichen de mai anglal so phenen cadala, caște na peraven chanicas.

9. Ca so buchia trebun te gândin-pe codola cai va căsătorina-pe cana le coaver camen te phenen sau te cheren vareso ca lengo abiav?

⁹ Ande chichiva thema, ca i petrecerea le abiaveschi, le neamuri hai le amala phenen chichiva dumes anda codola cai căsătorin-pe. Poiechdata sicaven materialea video hai fotografii le jamutresa hai la boreasa sau cheren aver buchia ca savore te simțon-pe mișto. Butivar, cadal momentea cheren o ghies le abiavesco mai șucar. Tha trebul te len sama ca cadal momentea te zuriaren sea codolen cai si co abiav. (Filip. 4:8) Pușen tumen: „Sicaven cadal buchia pachiv caring aver? Sicaven pachiv caring i căsătoria? Hai i mai importanto buchi, așaren le Iehovas?”. Chiar dacă si șucar ca varecon te cherel phireasa, vo ci trebulas te phenel vareso jiungalo, sar avelas buchia lajiavune cai cheren le coaveren te gândin-pe co sexo. (Ef. 5:3) Dacă tumare neamuri hai tumare amala va phenena vareso ca i petrecerea, phenen lenghe de mai anglal so ci trebul te phenen hai len sama te cheren cadaia.

10. Sostar codola cai va căsătorina-pe ci trebun te țârden prea but i atenția caring pende cana pregătin pengo abiav? (1 Ioan 2:15-17)

¹⁰ Na țârden i atenția prea but pe tumende. (Citisar 1 Ioan 2:15-17.) O Iehova bucuril-pe cana dichel pesche manușen că den penghi zor te den lesche pachiv, hai ci țârden i atenția prea but caring pende. Cadea că, le creștini cai ci camen te den-pe bare le buchianța cai silen ci va dena but love caște avel-len iech baro abiav. So miștimata si codolen cai cheren iech abiav simplo? O Mike, iech phral andai Norvegia, phenel: „Ci cărdeam amenghe datorii hai daisardeam te cheras mai dur o pionierato. Sas amen iech abiav simplo, tha șucar hai sas iech ghies cai ci va avela te bâstras-les niciechdata”. Hai i Tabitha, iech phei andai India, phenel: „Ci sas amen cadea de but streso. Anda codoia că cărdeam iech abiav simplo ci trebuisardea te cheras but buchia hai ci sas amen cadea de but alosarimata cai daștinas te cheren amen te na mai hachiaras amen mașcar amende”.

11. Sar daștil iech jamutro hai iech bori te sicaven că ci camen te țârden prea but i atenția caring pende prin sar huriaven-pe hai lașiaren-pe ca pengo abiav? (Dich vi le imagini.)

¹¹ Alosardean sosa va huriavena tumen ca tumaro abiav? Si ciaces, camen te sicaven zurales șucar. Chiar vi andel ghiesa biblico, anda o jamutro hai anda i bori sas importanto sar huriavenas-pe. (Is. 61:10) Ca tumaro abiav va huriavena tumen diferime sar ande aver ghiesa. Tha tumaro hureaimos ci trebul te sicavel că den tumen bare tha trebul te del pachiv le Iehovasche. (1 Tim. 2:9) Den tumari zor ca i mai importanto buchi ca tumaro abiav te na avel o hureaimos sau sar va lașiarena tumen, tha i pachiv cai va dena-la le Iehovasche te avel po iechto than. (1 Pet. 3:3, 4)

12. Sostar le creștini trebun te aven hotărâme te na len-pe pala le tradiții abiavesche cai nai-le pala sar sicavel i Biblia, chiar cana cadala încăren-pe ando than cai beșen?

¹² Na len tumen pala le obiceiuri cai ci sile pala sar sicavel i Biblia. (Rev. 18:4) Andi lumea le abiava silen butivar obiceiuri andai religia neciaci, buchia spiritisto hai but superstiții. O Iehova phenel amenghe claro te beșas dur cadale buchiandar melale. (2 Cor. 6:14-17) Tha so daștin te cheren cana ci jianen dacă chichiva obiceiuri hai tradiții anda o than cai tumen beșen sile mișto andel iacha le Iehovasche sau nici? Roden te dichen cathar aven cadal buchia hai so sicaimata andai Biblia daștin te ajutin tumen te alosaren dacă va avela te cheren codol buchia ca tumaro abiav sau nici.

13. Sar daștin codola cai căsătorin-pe te len-pe pala o Iehova cana primin daruri ca pengo abiav?

¹³ Si vareso normalo ando than cai tumen beșen ca le invitați te den codolen cai căsătorin-pe iech daro? Varecon del iech daro pala chichi love siles. Si ciaces, le creștini sile zuriarde te den anda ilo, hai cadaia cherel-len fericime. (Prov. 11:25; Fap. 20:35) Cu sea cadala, codola cai căsătorin-pe ci trebun te cheren codolen cai aven ca lengo abiav te simțon-pe oblighime te den-len iech daro sau te cheren-len te simțon-pe nasul că ci den-len iech daro mai baro. Camas te las amen pala o Iehova hai te avas mulțumime anda le daruri cai le coaver cheren-len amenghe anda ilo, pala sar daștil fiesavo. (2 Cor. 9:7)

SAR DAȘTIN TE NACHEN PĂRDAL LE PHARIMATA HAI TE FERIN TUMEN LENDAR?

14. Prin so pharimata nachen chichiva jene cai va căsătorina-pe?

¹⁴ Daștil-pe că va nachena prin pharimata cana va pregătina iech abiav cai te del pachiv le Iehovasche. Sar exemplo, dean tumari sama că si pharo te cheren iech abiav simplo. O Charlie, anda le Insule Solomon, phenel: „Sas amenghe pharo te alosaras cas va avela te acharas ca i petrecerea le abiaveschi. Si amen but amala hai, ande amari cultura, savore ajucăren-pe te aven acharde”. I Tabitha, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Ando than cai me beșav, si vareso normalo te aven acharde but manușa ca le petreceri abiavesche. Amara familia sas-la nevoia timpostar caște hachiarel că va avela te acharas numai 100 manușa”. I Sarah, andai India, phenel: „Anda but jene si importanto chichi love silen hai so pachian aver anda lende. Mânre veren sas-len abiava bare. Anda codoia, simțosardem vi me că trebul te cherav iech abiav cai te avel mai baro sar lengo”. So daștil te ajutil tumen te nachen părdal cadal pharimata hai vi aver?

15. Sostar si o manglimos iech buchi importanto cana pregătil-pe iech abiav?

¹⁵ Manghen tumen butivar le Iehovasche cana pregătin tumaro abiav. Daștin te den duma le Iehovasa anda orisavo pharimos prin savo nachen hai te phenen lesche so si ande tumaro ilo. (Filip. 4:6, 7) Daștin te manghen le Iehovas te ajutil tumen te cheren lașe alosarimata, te așen liniștime cana simțon tumen îngrijorime hai te na den parpale cana le coaver ajucăren aver buchia tumendar. (1 Pet. 5:7) Tumaro pachiamos ando Iehova va bariola sea mai but cana va dichena sar vo del tumen răspunso ca tumare manglimata. I Tabitha, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Sas amenghe dar că va avela amen nehachiarimata mașcar amende hai vi codolența anda amari familia. Cadea că, de fiesavi data cana deam duma anda o abiav, mai anglal cărdeam iech manglimos. Simțosardeam o ajutorii le Iehovasco hai bucurisardeam amen că savore samas liniștime”.

16, 17. Sar daștin te den duma claro hai șucar cana pregătin iech abiav?

¹⁶ Den duma claro hai șucar iech averesa hai tumare familiența. (Prov. 15:22) Angla o abiav, codola cai va căsătorina-pe trebun te cheren but alosarimata ande iech than. Sar exemplo, va trebuna te alosaren cana va cherena o abiav, chichi love va hana, cas va acharena hai vi aver buchia. Angla te alosaren, dichen ande iech than so daștin te cheren, so sfaturi andai Biblia daștin te ajutin tumen hai so sfaturi primisardean le phralendar zurale ando pachiamos. Cana den duma iech averesa sau tumare familiența anda so camenas te cheren, den duma lașimasa hai încăren conto le coaverendar. Dacă le jene anda tumari familia, sar avelas o dad hai i dei, camen te cheren vareso ca tumaro abiav cai si mișto, den tumari zor te încăren conto lendar. Ji la urmă si iech ghies specialo vi anda lende. Dacă ci daștin te cheren so camen von, phenen lenghe lașimasa sostar ci daștin te cheren cadaia. (Col. 4:6) Phenen le jenenghe anda tumari familia că so camen tumen o mai but, si ca tumaro abiav te anel pachiv le Iehovasche.

¹⁷ Dacă tumare dada hai deia na-i co ciacimos, daștil te avel lenghe mai pharo te hachiaren so alosardean tumen te cheren. Tha, daștin te ajutin-len lașimasa te hachiaren sar dichen tumen le buchia. O Santhosh, iech phral andai India, phenel: „Le jene anda amare familii camle te încăras mai but ritualuri hinduso. . . . Sas nevoia de but timpo caște phenas lenghe sostar ci alosardeam te cheras cadaia. Samas gata te cheras vi chichiva buchia cai camle-len von, cana jiangleam că sas mișto andel iacha le Iehovasche. Sar exemplo, parudeam o haben cai ciaiolas amen iechesa cai ciaiolas-len. Sa cadea, amen alosardeam te na chelas hai te na ghilabas amare abiaveste, anda codoia că von ci sas sicade te cheren cadaia”.

18. So daștil te ajutil tumen te jianen că sea le buchia va jiana mișto ca tumaro abiav? (1 Corinteni 14:40) (Dich vi i imaginea.)

¹⁸ Cheren tumenghe iech lașio plano. Dacă va lena sama mișto sar te aven sea le buchia, daștil-pe că ando ghies le abiavesco va avena mai liniștime. (Citisar 1 Corinteni 14:40.) O Wayne, anda Taiwan, phenel: „Chichiva ghiesența angla o abiav, chideam ande iech than sea codolen cai camenas te ajutin amen. Deam duma anda le pregătiri cai cărdeam-len hai repetisardeam chichiva buchia anda o programo, caște jianas că sea va jiala mișto”. Caște sicaven pachiv caring codola cai aven ca tumaro abiav, den tumari zor te cheren sea le buchia ca lengo timpo.

19. So daștil te ajutil tumen te len sama mișto ca so va întâmplola-pe ca i petrecerea tumare abiaveschi?

¹⁹ Ci va avena tumen pharimata neajucărde ca tumaro abiav, dacă gândin tumen de mai anglal so daștilas te întâmplol-pe hai sar daștinas te lașiaren le buchia. (Prov. 22:3) Sar exemplo, dacă ando than cai tumen beșen si vareso normalo ca ieche abiaveste te aven manușa cai ci sas acharde, gândin tumen so daștin te cheren de mai anglal caște na întâmplol-pe cadaia. Phenen tumare neamurenghe cai ci sile co ciacimos sar va avela i petrecerea hai sicaven lenghe sar dichen tumen chichiva obiceiuri cai cheren-pe ca le abiava. Daștin te sicaven lenghe o articolo „Sar si iech abiav ca le Martori le Iehovasche?”, pa o site-o jw.org. Daștin vi te den duma ieche phralesa zuralo ando pachiamos cai te „lel sama po abiav”. (Ioan 2:8) Ande iech than lesa daștin te len sama mișto pi petrecerea le abiaveschi. Dacă phenen lesche sar camen te jian le buchia ca tumaro abiav, vo daștil te ajutil tumen ca sea te jial cadea sar gândisardean tumen hai ca tumaro abiav te anel pachiv le Iehovasche.

20. So ci trebul te bâstren codola cai va căsătorina-pe anda o ghies penghe abiavesco?

²⁰ Daștil-pe că si tumenghe dar cana gândin tumen ca sea so însemnol te pregătin iech abiav. Tha na bâstren că o abiav si numai iech ghies, o iechto ghies andai șucar viața cai ajucărel tumen ande iech than andi buchi le Iehovaschi. Den tumari zor te avel tumen iech abiav simplo, cai te anel pachiv le Iehovasche! Dacă va așunena Lestar, va daștina te pregătin iech abiav cai te anen tumenghe șucar amintea lestar, bi te fal tumen nasul chancestar. (Ps. 37:3, 4)