Cher o bolimos bi te mai ajucăres!

1. Save si chichiva bare buchia cai daștin te cheren tut te boles tut?

IUBIS le Iehovas, che Devles, cai dea tut zurales but daruri, chiar vi i viața? Cames te sicaves lesche că iubis-les? O mai lașio modo prin savo daștis te cheres cadaia si te des lesche chi viața ando manglimos hai pala codoia te sicaves cadaia prin o bolimos ando pai. Dacă va avela te cheres cadal buchia, va avela te cheres partea andai familia le Iehovaschi. Cadea, chio Dad hai chio Amal va sicavela tuche caring trebul te jias hai va avela te lel sama tutar anda codoia că va avela te aves lesco. (Ps. 73:24; Is. 43:1, 2) Sa cadea, cana des chi viața le Iehovasche hai boles tut, si tut i speranța te bucuris tut viațatar veșnico. (1 Pet. 3:21)

2. So va avela te dichas ande cado articolo?

² Tha, si vareso cai încărel tut parpale te boles tut? Dacă si vareso, te jianes că ci san o corcoro cai nachel prin cadaia. Milioanea manușa trebunas te paruven pengo phiraimos hai gândimos caște daștin te bolen-pe. Tha acana, von slujin le Iehovasche bucuriasa hai iagasa ando ilo. Vi ando iechto secolo sas manușa cai trebunas te cheren paruimata. Sar daștil te ajutil tut lengo exemplo? Mai dur, va avela te dichas chichiva pharimata prin save nachle, tha vi so daisaras te sichioas anda so cărde von.

LE SAMARITENI BOLDE-PE

3. So paruimata trebunas te cheren le samariteni caște daștin te bolen-pe?

³ Le samariteni andal ghiesa le Isusosche sas-le iech secta religioso cai beșenas pașa le foruria purane, o Sihem hai i Samaria, cai sas-le ando nordo le themesco Iudeea. Le samariteni pachianas că numai le anglune panji lila andai Biblia avenas le Devlestar (o Pentateuhul – le lila catar i Geneza ji co Deuteronomo) hai, daștil-pe, vi o lil Iosua. Cadea că, caște daștin te bolen-pe, von trebunas te pachian ando sasto Lil le Devlesco hai te sichion mai but anda leste. Si ciaces că le samariteni ajucărenas te avel o Mesia, anda codoia că von pachianas andi promisiunea le Devleschi cai si scriime ando Deuteronomo 18:18, 19. (Ioan 4:25) Tha, dacă camenas te bolen-pe, von trebunas te pachian că o Isus sas o Mesia cai trebulas te avel. Hai o ciacimos si că „but samariteni” astarde te pachian ande leste. (Ioan 4:39) Chichiva daștil-pe că trebunas te mechen palal le buchia nasul cai pachianas-len anda le evrei. (Luca 9:52-54)

4. Pala sar phenel-pe andel Fapte 8:5, 6, 14, so cărde chichiva samariteni cana așunde so predichisardea lenghe o Filip?

⁴ So ajutisardea le samaritenen te bolen-pe? Cana o Filip o evanghelizatoro predichisardea lenghe „anda o Cristoso”, but anda le samariteni ‘primisarde o cuvânto le Devlesco’. (Citisar Fapte 8:5, 6, 14.) Von așunde so phendea lenghe o Filip, chiar cana vo sas iech evreo. Daștil-pe că von ande penghe amintea chichiva versetea anda le anglune panji lila la Bibliache cai sicavenas că o Del ci cherel diferențea. (Deut. 10:17-19) ‘Von pâtrenas mișto penghe cana hai penghe iacha cana așunenas so phenelas o Filip’ anda o Cristoso hai acceptisarde ande pengo ilo le buchia cai sicavenas că o Filip sas bișialdo le Devlestar. I Biblia sicavel că vo cărdea but semnea, sastiardea le nasfalen hai încaladea avri le benghen anda le manușa. (Fap. 8:7)

5. So daștis te sichios catar le samariteni?

⁵ Le samariteni daștinas te na camen te sichion le Filipostar anda codoia că vo sas-lo iech evreo sau anda codoia că von, ci mai așunde niciechdata le sicaimata cai phendea-len o Filip. Tha von ci cărde cadai buchi. Pala so pachiaie ciaces că o Filip sicavelas-len o ciacimos, von bolde-pe bi te mai ajucăren. I Biblia phenel: „Cana pachiaie le Filipos, cai phenelas i vestea lași anda o Regato le Devlesco hai anda o anav le Isus Cristososco, bolde-pe vi murșa, hai vi jiuvlea”. (Fap. 8:12) Pachias ciaces vi tu că ando Lil le Devlesco arachel-pe o ciacimos hai că le Martori le Iehovasche nai-len prejudecăți hai sicaven iubirea iech averesche, cadea sar phendea o Isus că sile lesche ciace discipoli? (Ioan 13:35) Dacă pachias cadal buchia, cher o bolimos bi te mai ajucăres hai pachia ciaces că o Iehova va dela tuche bare miștimata!

6. Sar daștil te ajutil tut o exemplo le Rubenosco?

⁶ O Ruben, andai Germania, barilea ande iech familia Martorenghi. Cu sea cadala, vo pușelas-pe dacă o Iehova existil ciaces. So ajutisardea-les te arachel o răspunso? Vo hachiardea că ci jianelas prea but buchia anda cado subiecto, cadea că vo camlea te sichiol mai but anda cadaia. O Ruben phenel: „Trebulas te cherav vareso caște arachav răspunso ca mânre pușimata. Cadea că, cana sichilem corcoro andai Biblia, trebulas te dichav save anda le buchia cai așundem-len sas-le ciace hai save sas-le hohaimata”. Vo citisardea o lil Si vroiech Creatoro cai duchal-les tumendar? Cado lil ajutisardea zurales but le Rubenos te zuriarel pesco pachiamos ando Del. Vo gândisardea-pe: „Uau! O Iehova existil ciaces!”. Pala codoia, cana gălea te dichel o sedio mondialo, o Ruben astardea te dichel mai cuci o phanglimos cai si mașcar sea le manușa le Iehovasche pa sea i phuv – iech ciacio miracolo. Cana gălea parpale andi Germania, o Ruben boldea-pe. Les sas-les 17 bărșa. Cana vi tut si tut chichiva pușimata anda o Del, anda i Biblia sau anda aver subiecto, rode ande amare lila. Daisaras te arachas o răspunso ca amare pușimata cana si amen iech „prinjianimos ciacio”. (Ef. 4:13, 14) Mai but, cana așunes hai diches i iubirea hai o phanglimos cai si mașcar sea le manușa le Iehovasche pa sea i phuv hai chiar vi ande chi congregația, va avela te diches mai cuci amaro phralicanimos.

O SAUL ANDA TARS BOLDEA-PE

7. So gândimos nasul trebulas te paruvel o Saul?

⁷ Gândisar tut co Saul anda Tars. Sas lesche dino iech baro sicaimos ando iudaismo hai arăslea te avel iech baro manuș mașcar le evrei. (Gal. 1:13, 14; Filip. 3:5) Ande codol ghiesa, but evrei pachianas că le creștini sile apostați. Anda codoia o Saul rodelas te cherel lenghe nasulimos. Vo pachialas că cherelas so camel o Del, tha cadaia ci sas ciaces. (Fap. 8:3; 9:1, 2; 26:9-11) Caște pachial ando Isus hai te bolel-pe sar creștino, o Saul trebulas te avel gata te arăsăl chiar vo codo prasado hai mardo.

8. a) So ajutisardea le Saulos te bolel-pe? b) Pala sar phenel-pe andel Fapte 22:12-16, sar ajutisardea o Anania le Saulos? (Dich vi i imaginea.)

⁸ So ajutisardea le Saulos te bolel-pe? Cana o Isus sicadea-pe lesche anda o cerii, iech lumina zurali coriardea le Saulos. (Fap. 9:3-9) Pala codoia, trin ghiesa vo ci mai halea chanci hai gândisardea-pe ca le buchia prin save nachlea. Atunci, vo astardea te pachial ciaces că o Isus sas o Mesia hai că lesche discipoli sas-le andi ciaci religia. O Saul doșarelas-pe anda codoia că ajutisardea codolen cai mudarde le Ștefanos. (Fap. 22:20) Pala so nachle codol trin ghiesa, iech discipolo cai bușiolas Anania avilea co Saul hai dea duma lesa lașimasa, cărdea-les te dichel pale hai zuriardea-les te bolel-pe bi te mai ajucărel. (Citisar Fapte 22:12-16.) O Saul sas umilo hai mechlea-pe ajutime, cadea că vo cărdilea creștino hai parudea cu sea pesco phiraimos la viațaco. (Fap. 9:17, 18)

9. So daisaras te sichioas le Saulostar?

⁹ Daisaras te țârdas sumnacune sicaimata anda so cărdea o Saul. Vo daștilas te mechel ca o phuchiarimos hai i dar le manușendar te cherel-les te na mai bolel-pe. Tha vo acceptisardea o ciacimos anda o Cristos hai, pherdo umilința, parudea pesco phiraimos la viațaco. (Fap. 26:14, 19) O Saul camlea mai dur te cărdiol creștino, chiar cana jianelas că va avela persecutime. (Fap. 9:15, 16; 20:22, 23) Pala so boldea-pe, les sas-les mai dur pachiamos că o Iehova va ajutila-les te așel zuralo cana va nachela prin mai but pharimata. (2 Cor. 4:7-10) Dacă vi tu va avela te boles tut sar Martoro le Iehovasco, daștil-pe că va avela te naches prin pharimata cai va zumavena chio pachiamos sau aver zumaimata, tha na bâstăr că va avela te primis ajutoro. Daștis te pachias ciaces că o Iehova hai o Cristos va avena pașa tute sea o timpo. (Filip. 4:13)

10. Sar daștil te ajutil tut o exemplo la Annaco?

¹⁰ I Anna barilea ande iech familia cai sas-le kurzi, anda Europa de Est. Pala so lachi dei boldea-pe, i Anna astardea te sichiol i Biblia cana sas-la 9 bărș. Chiar cana laco dad mechlea-la te sichiol, le coaver andai familia ci camle ca voi te studiil. Cana lache neamuri așunde că voi sichiol le Martorența andai Biblia, von astarde te prasan-la. Cana sas-la 12 bărș, i Anna manglea pesche dades te mechel-la te bolel-pe. Vo camlea te jianel dacă sas laco alosarimos sau dacă varecon șiutea-la te cherel cadaia. I Anna phendea: „Me iubiv le Iehovas”. Cadea că laco dad mechlea-la te bolel-pe. Pala o bolimos, le neamuri phiravenas-pe nasul lasa mai dur hai prasanas-la. Iech anda lache neamuri phendea: „Avelas mai mișto te avel tut iech viața melali hai te țârdes țigări sar te aves Martora le Iehovaschi!”. Sar nachlea i Anna prin cadal pharimata? Voi phenel: „O Iehova ajutisardea man te avav zurali, tha vi mânro dad hai mânri dei ajutisarde man zurales but”. De fiesavi data cana i Anna simțosardea o vast le Iehovasco ande peschi viața, scriilas ande iech lilorro. Poiechdata, voi citil so scriisardea caște na bâstrăl sar ajutisardea-la o Iehova. Dacă daras cana gândis tut că va avela te aves prasado sau persecutime, na bâstăr că o Iehova va ajutila vi tut. (Evr. 13:6)

O CORNELIU BOLDEA-PE

11. Sostar daștilas o Corneliu te încărel-pe parpale te bolel-pe?

¹¹ Andi Biblia, arachas vi so cărdea o Corneliu. Vo sas-lo iech centuriono, adică tela lesco vast sas cam 100 soldați andai armata romano. (Fap. 10:1) Cadea că, daștil-pe că vo bucurilas-pe catar iech lașio anav mașcar le manușa hai catar iech baro than andi armata. O Corneliu „ajutilas butivar le cioren”. (Fap. 10:2) O Iehova bișialdea le apostolos Petru te predichil lesche i vestea lași. Tha încărdea-pe parpale o Corneliu te bolel-pe anda codoia că sas iech baro manuș?

12. So ajutisardea le Cornelios te bolel-pe?

¹² So ajutisardea le Cornelios te bolel-pe? I Biblia phenel anda leste că „vo daralas le Devlestar ande iech than sea codolența anda pesco chăr”. Mai but, vo sea o timpo manghelas-pe le Devlesche anda sea o ilo. (Fap. 10:2) Cana o Petru phendea lesche i vestea lași, vo hai leschi familia pachiaie ando Cristos hai bolde-pe bi te mai ajucăren. (Fap. 10:47, 48) O Corneliu sas-lo gata te cherel sea le paruimata cai trebunas caște daștil te slujil le Iehovasche ande iech than sea pesca familiasa. (Ios. 24:15; Fap. 10:24, 33)

13. So daisaras te sichioas catar o Corneliu?

¹³ Cadea sar o Saul, nici o Corneliu ci mechlea ca o baro anav cai sas-les mașcar le manușa te încărel-les parpale te cărdiol iech creștino. Naches vi tu prin cadaia? Trebul te cheres bare paruimata ande chi viața caște boles tut? Dacă da, na bâstăr niciechdata că o Iehova va avela chio Ajutorii. Vo va binecuvântila tut anda codoia că cames te slujis lesche pala sar sicaven le principii andai Biblia.

14. Sar ajutil tut o exemplo le phralesco Tsuyoshi?

¹⁴ O Tsuyoshi, anda Japonia, trebuisardea te cherel chichiva paruimata ando than cai cherelas buchi caște daștil te bolel-pe. Vo ajutilas le directoros catar iech școala cai lașiarenas le lulughia anda o foro Ikenobo. O directoro lașiarelas lulughia anda le ritualuri budiste cana varecon sas-lo prahome. Cana vo ci daștilas te jial, butivar o Tsuyoshi jialas ande lesco than. Tha, cana prinjiandea o ciacimos anda le mule, vo hachiardea că ci daștilas te bolel-pe dacă jialas mai dur ca le ritualuri budisto. Cadea că, vo alosardea te na mai jial ca le ritualuri budiste. (2 Cor. 6:15, 16) Vo dea duma pesche directorosa anda cadai buchi. So întâmplosardea-pe? O Tsuyoshi cărdea mai dur buchi ande codo than, tha bi te mai jial ca le ritualuri budiste. Vo boldea-pe cam pala iech bărș de cana astardea te sichiol i Biblia.a Dacă trebul te cheres paruimata ande chio than buchiaco caște daștis te aves mișto dichlo le Devlestar, pachia ciaces că o Iehova va lela sama tutar hai chia familiatar caște avel tumen sea so trebul tumen. (Ps. 127:2; Mat. 6:33)

LE CORINTENI BOLDE-PE

15. So buchia așiavenas codolen anda o Corinto te bolen-pe?

¹⁵ Ando purano foro Corint, le manușa rodenas te cheren but love hai sas-len iech phiraimos melalo. But manușa anda codo foro ci trainas pala sar camel o Del. Cadea că trebulas te avel zurales pharo anda le manușa cai trainas ande cado foro te astaren te slujin le Iehovasche. Cu sea cadala, cana o apostolo Pavel arăslea ando foro hai phendea i vestea lași anda o Cristos, „but anda le corinteni cai așunde o cuvânto pachiaie hai bolde-pe”. (Fap. 18:7-11) Pala codoia, o Rai Isus Cristos sicadea-pe le Pavelosche ande iech suno hai phendea lesche: „Si man but manușa ande cado foro”. Cadea că o Pavel predichisardea mai dur code iech bărș hai dipaș.

16. So ajutisardea chichivan anda le corinteni te mechen palal le buchia cai așiavenas-len te bolen-pe? (2 Corinteni 10:4, 5)

¹⁶ So ajutisardea codolen anda o Corinto te bolen-pe? (Citisar 2 Corinteni 10:4, 5.) O Lil le Devlesco hai Lesco zuralo spirito ajutisardea-len te cheren bare paruimata andi viața. (Evr. 4:12) Le corinteni cai acceptisarde i vestea lași anda o Cristoso daisarde te mechen palal buchia zurales nasul cai cărde-len mai anglal, sar avelas te machion, te cioren hai te soven murș murșesa sau jiuvli jiuvleasa. (1 Cor. 6:9-11)b

17. So daisaras te sichioas catar le corinteni?

¹⁷ Chiar cana chichiva anda le corinteni trebunas te mechen palal buchia nasul cai cherenas-len de but bărșa von ci pachianas că sas prea pharo te cărdion creștini. Ba mai but, von dine penghi zor caște jian po chidino drom cai îngărel viațate. (Mat. 7:13, 14) Trebul vi tu te des chi zor te meches palal iech buchi nasul cai cheres-la hai cai așiavel tut te boles tut? Dacă da, na mech tut niciechdata! Mang le Iehovas te del tut pesco spirito sfânto caște ajutil tut te așes zuralo angla chio ilo cai țârdel tut te cheres nasulimos.

18. Sar daștil te ajutil tut o exemplo la Monikaco?

¹⁸ I Monika, andai Georgia, dea sea peschi zor caște na mai del duma melales hai te na mai dichel sau te așunel buchia nasul caște daștil te bolel-pe. Voi phenel: „Cana somas tărni, mânro zuralimos sas o manglimos. O Iehova jianelas că camlem te cherav so si mișto sea o timpo, cadea că vo ajutisardea man hai sicadea manghe so te cherav”. I Monika boldea-pe cana sas-la 16 bărșa. Trebul vi tu te meches palal chichiva buchia nasul caște daștis te slujis le Iehovasche cadea sar vo camel? Mang le Iehovas mai dur te del tut o zuralimos cai trebul tuche caște cheres paruimata. O Iehova va dela tut anda pesco spirito buhle vastesa. (Ioan 3:34)

O PACHIAMOS DAȘTIL TE MUCHIL LE PLAINA

19. So daștil te ajutil tut te naches prin pharimata cai sile bare sar le plaina? (Dich vi i imaginea.)

¹⁹ Orichichi de but buchia trebul te meches palal caște boles tut, pachia ciaces că o Iehova camel te aves ande leschi familia hai iubil tut zurales but. O Isus phendea le discipolenghe anda o iechto secolo: „Dacă si tumen pachiamos sar iech cuchi de muștar, va phenena cadale plainesche: «Jia catar code» hai vo va jiala; hai chanci ci va avela imposibilo anda tumende”. (Mat. 17:20) O Isus phendea cadal dumes le discipolenghe cai sas lesa numai de chichiva bărșa. Cadea că lengo pachiamos trebulas te bariol mai dur. O Isus phendea lenghe ciaces că, dacă va avela-len iech pachiamos zuralo, o Iehova daștil te ajutil-len te nachen prin pharimata cai sile bare sar le plaina. O Iehova va ajutila vi tut te cheres sa codoi buchi!

20. Sar zuriarde tut le exemplea le creștinenghe anda o iechto secolo hai le phralenghe de aghies cai dichleam-len ande cado articolo?

²⁰ Dacă hachiares save si le buchia cai încăren tut parpale caște boles tut, cher sigo vareso caște meches-len palal. O exemplo le creștinengo anda o iechto secolo hai le phralengo de aghies daștil te lel o pharimos pa chio ilo hai te zuriarel tut. Lenghe experiențe va zuriarena chio ilo hai va cherena tut te cames mai but te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut. Cadaia si i mai lași buchi cai daștis te alosares te cheres-la vroiechdata!