O studio la Bibliaco si sar cana tu cames te jias varecai, tha o drom na-i sea o timpo ușoro. Cu sea cadala, jianes că va avela-tu but miștimata dacă jias mai dur pe cado drom. Poiechdata daștil-pe te gândis-tu că va avela tuche mai ușoro dacă meches o studio. Sostar si mișto te des chi zor hai te studiis mai dur i Biblia? So daștil te ajutil-tu te cheres cadai buchi vi cana naches prin pharimata?

1. Sostar si cuci o studio la Bibliaco?

„O Cuvânto le Devlesco silo jiuvindo hai zuralo.” (Evrei 4:12) I Biblia si cuci anda codoia că phenel amenghe le gânduri le Devlesche hai so si ande lesco ilo cana dichel caring tute. Voi ajutil-tu te prinjianes mai but buchia, cherel-tu mai goghiaver hai del-tu speranța. Tha i mai bari buchi si că i Biblia daștil te ajutil-tu te aves amal le Iehovaia. Cana studiis i Biblia, meches ca laco zuralimos te cherel chi viața mai șucar.

2. Sostar si mișto te hachiares că o ciacimos biblico si cuci?

Le ciacimata andai Biblia sile sar o sumnacai. Anda codoia i Biblia phenel amenghe ‘te chinas o ciacimos hai te na bichinas-les’. (Proverbe 23:23) Dacă dichas cuci o ciacimos biblico, va avela te das sea amari zor caște studiisaras mai dur, vi cana nachas prin pharimata. (Citisaren Proverbe 2:4, 5.)

3. Sar daștil o Iehova te ajutil-tu te studiis mai dur?

Anda codoia că si Codo cai cărdea-tu hai chio Amal, o Iehova camel te ajutil-tu te prinjianes-les mai mișto. Vo si O Mai Zuralo hai daștil te ‘cherel buchi ande tute caște cames hai vi del-tu i zor caște cheres so trebul’. (Citisaren Filipeni 2:13.) Dacă poiechdata ci mai cames cadea de but te studiis sau te cheres paruimata, vo daștil te ajutil-tu. Dacă si tut pharimata sau varecon așel tuche contra, o Del daștil te del-tu vi mai but zuralimos te naches părdal cadala. Mang sea o timpo le Iehovastar te ajutil-tu te studiis mai dur i Biblia. (1 Tesaloniceni 5:17)

HACHIAR MAI MIȘTO

4. Sicav că o studio biblico si zurales importanto anda tute

Poiechdata simțosaras că si amen cadea de but buchia te cheras, că na-i amen timpo te studiisaras i Biblia. So daștil te ajutil-ame? Citisaren Filipeni 1:10 hai pala codoia den duma:

• Save si ‘le buchia mai importanto’ andi viața?

• Sar daștis te sicaves că o studio biblico si zurales importanto anda tute?

1. Dacă șios ande iech vaso chișai hai pala codoia cames te șios vi bara, cadalen ci va mai avela len than

2. Dacă șios mai anglal le bara, va avela than te șios vi chișai. Sa cadea, dacă șios po iechto than andi viața le buchia mai importanto, va avela-tu timpo te cheres vi aver buchia

Anda codoia că o Del șiutea ande amaro ilo i nevoia te prinjianas-les hai te anas lesche închinarea, trebul te studiisaras i Biblia. Citisaren Matei 5:3 hai pala codoia den duma:

• Ce miștimata si amen cana șioas o studio biblico po iechto than ande amari viața?

5. Na mech-tu, chiar cana aver așen tuche contra

MATERIALO VIDEO: Sas-le pochinde parpale anda codoia că ci mechle-pe (5:22)

• So cărde i dei hai le amala le tărnesche Francesco, cana vo phendea lenghe so sichiolas andai Biblia?

• Sar sas-lo vo pochindo parpale anda codoia că ci mechlea-pe?

Citisaren 2 Timotei 2:24, 25 hai pala codoia den duma:

• So phenen chi familia hai che amala anda so sichios?

• Cadea sar sicaven cadal versetea, so trebulas te cheres cana varecon phenel tuche te na mai studiis i Biblia? Sostar?

6. Pachia-tu ando Iehova că va ajutila-tu

MATERIALO VIDEO: O Iehova ajutil-ame te cheras paruimata ande amari viața (3:56)

• Ce paruimata cărdea o Jim caște avel plăcuto le Iehovasche?

• So placiaia-tu o mai but anda lesco exemplo?

Citisaren Evrei 11:6 hai pala codoia den duma:

• So va cherela o Iehova anda codola cai „roden-les anda sasto ilo”, adică anda codola cai den penghi zor caște prinjianen-les hai te bucurin lesco ilo?

• Tu so pachias că si ando ilo le Iehovasco cana dichel că tu des sea chi zor caște studiis i Biblia?

SO SICHILEAM

Chiar dacă ci va avela tuche sea o timpo ușoro, o studio la Bibliaco daștil te ajutil-tu te bucuris-tu viațatar anda sea o timpo. Șiu chio pachiamos ando Iehova mai dur, hai vo va pochinela-tu parpale.

So dichleam

• Sostar le ciacimata biblico sile cuci anda tute?

• Sar daștis te sicaves că ‘les sama le buchiandar mai importanto’?

• Sostar trebul te manghes le Iehovastar ajutorii caște studiis mai dur i Biblia?

RODE MAI BUT

Va avela te diches ștar buchia cai ajutisarde bute manușen te folosin mișto pengo timpo.

„Sfaturi caște folosin mișto tumaro timpo” (Ușten!, februaria 2014)

Va avela te diches sar ajutisardea o Iehova iecha jiuvlea cai laco rrom ci hachiardea sostar dea voi sea peschi zor caște avel plăcuto le Devlesche.

O Iehova zuriarel-ame caște îngăras amaro pharimos (5:05)

Va avela te diches ce miștimata andea ieche murșesche cai si avocato, o fapto că leschi rromni ci mechlea o studio.

Șiutem o ciacimos tela i cris (6:30)

Butivar, anda le Martori le Iehovasche phenel-pe că rimosaren familii. Si ciaces?

„Rimosaren le Martori le Iehovasche le familii sau zuriaren-le?” (Articolo pa amaro site-o)

Savore anda amende trebul te las decizii. Butivar, so alosaras daștil te cherel amenghe mișto sau nasul, te cherel-ame te pașioas le Iehovastar sau te duriarel-ame lestar. Sar exemplo, trebul te alosaras cai va avela te beșas, sar va avela te cheras love hai dacă va avela te căsătorisaras-ame sau nici. Dacă alosaras mișto, va avela-ame iech viața șucar hai va avela te bucurisaras o ilo le Iehovasco.

1. Sar daștil te ajutil-tu i Biblia te les lașe decizii?

Angla te alosares vareso, mang-tu le Iehovasche te sicavel tuche so si mai mișto te cheres hai rode ande Biblia caște hachiares sar dichel vo le buchia. (Citisaren Proverbe 2:3-6.) Ande but buchia, o Iehova del iech porunca claro. Cana si cadea, i mai lași decizia si te alosaras te încăras cadai porunca.

So daștis te cheres dacă ci araches andi Biblia iech porunca claro cai te phenel tuche so te cheres? Vi de cadai data, o Iehova ‘va îngărela-tu pi rig cai trebul te phires’. (Isaia 48:17) Sar? Andi Biblia araches principii cai daștin te ajutin-tu. Le principii biblico si ciacimata importanto cai sicaven amenghe le gânduri le Iehovasche hai so simțosarel vo. Butivar hachiaras sar dichel o Iehova iech buchi cana citisaras iech relatarea biblico. Cana hachiaras so simțosarel o Iehova, daisaras te las decizii cai bucurin lesco ilo.

2. So trebul te cheres angla so te les iech decizia?

I Biblia phenel că „codo cai gândil-pe mai de anglal, lel sama ca pesche pași”. (Proverbe 14:15) Cadaia însemnol te na sighiares cana trebul te les iech decizia. Mai anglal, cher tuche timpo te gândis-tu so avelas mai mișto te alosares te cheres. Puș-tu: „So verseto sicavel sar gândil o Iehova anda cadai buchi? Va avela-ma pacea ando ilo pala so alosarav te cherav cadea? Va cherela mișto sau nasul le coaverenghe so me camav te alosarav? Hai, o mai importanto, va bucurila o ilo le Iehovasco?” (Deuteronomo 32:29)

Le Iehovas siles o drepto te phenel amenghe so si mișto hai so si nasul. Cana prinjianas mișto lesche legi hai sar gândil vo, hai das amari zor te cheras sea so phenel amenghe, sicavas amara conștiința. I conștiința si vareso anda amende cai phenel amenghe so si mișto hai so si nasul. (Romani 2:14, 15) Dacă va avela te sicavas-la cadea sar trebul, amari conștiința va ajutila-ame te las lașe decizii.

HACHIAR MAI MIȘTO

3. Mech te sicavel tuche i Biblia so trebul te cheres

MATERIALO VIDEO: Te mechas ca le gânduri le Iehovasche te sicaven amenghe so trebul te cheras (5:54)

• So si o libero arbitro?

• Sostar dea-ame o Iehova o libero arbitro?

• So dea-ame o Iehova caște ajutil-ame te folosisaras o libero arbitro ande o mai lașio modo?

Caște dichen iech exemplo anda sar gândil o Iehova, citisaren Efeseni 5:15, 16 hai pala codoia den duma anda sar daștis te folosis „chichi mai mișto chio timpo” . . .

• caște citis i Biblia ande fiesavo ghies.

• caște cărdios iech rrom, iech rromni, iech dad, iech dei sau iech șiavo mai lașio.

• caște jias ca le întruniri la congregațiache.

4. Sicav chi conștiința caște les lașe decizii

MATERIALO VIDEO: „Te avel tumen iech lași conștiința” (5:13)

• So cărdea i phei caște sicavel pesca conștiința hai te lel iech decizia cai si lași andel iacha le Iehovasche?

Sostar ci trebul te mangas averenghe te len decizii ande amaro than? Citisaren Evrei 5:14 hai pala codoia den duma:

• Chiar dacă fal-pe că si mai ușoro te mangas averen te len decizii ande amaro than, so trebul te jianas hai te hachiaras?

• So buchia daștin te ajutin-tu te sicaves chia conștiința hai te les lașe decizii?

5. Le sama pe averenghi conștiința

Le manușa sile diferime, anda codoia alosaren diferime. Sar daisaras te sicavas că las sama pe averenghi conștiința? Te dichas dui situații:

Situația 1: Iech phei cai placial-la te cherel-pe șucar hai folosil machiajo muchil-pe ande aver congregația, cai but pheia ci dichen mișto cadai buchi.

Citisaren Romani 15:1 hai 1 Corinteni 10:23, 24 hai pala codoia den duma:

• Cadea sar sicaven le versetea, so daștilas te alosarel amari phei? Dacă chi conștiința mechel-tu te cheres iech buchi cana san varecaia, tha leschi conștiința ci mechel-les, so va avela te cheres?

Situația 2: Iech phral jianel că i Biblia phenel că ci si vareso nasul dacă piel iech țâra alcoolo, tha vo alosarel te na piel niciech țâra. Vo si achardo ca iech abiav cai dichel phrala că pien alcoolo.

Citisaren Eclesiasto 7:16 hai Romani 14:1, 10 hai pala codoia den duma:

• Pala sar phenen cadal versetea, so daștilas o phral te alosarel te cherel? Cana diches varecas că cherel buchia cai chi conștiința phenel că ci sile lașe, so va avela te cheres?

So daștis te cheres caște les lașe decizii?

1. Mang le Iehovas te ajutil-tu te jianes so te cheres. (Iacov 1:5)

2. Rode andi Biblia hai ande amare publicații le gânduri le Iehovasche cai daștin te ajutin-tu. Mai but, daștis te des duma varecaia zuralo spiritualo.

3. Gândisar-tu dacă so alosares te cheres va avela mișto sau nasul anda chi conștiința hai anda averenghi.

SO SICHILEAM

Daisaras te las lașe decizii cana las sama catar so simțosarel o Iehova hai cana gândisaras-ame de mai anglal dacă si mișto sau nasul anda le coaver so amen alosaras.

So dichleam

• Sar daștis te les decizii cai te aven lașe andel iacha le Iehovasche?

• Sar daștis te sicaves chi conștiința?

• Sar daștis te les sama catar averenghi conștiința?

RODE MAI BUT

Sar daștis te les decizii cai zuriaren chio amalimos le Devleia?

„Te las decizii cai anen pachiv le Devlesche” (O Turno de veghe, 15 aprilia 2011)

Va avela te hachiares mai mișto sar sicavel-ame o Iehova so te cheras.

O Iehova sicavel pesche manușen (9:50)

Va avela te diches so ajutisardea ieche murșes te lel iech phari decizia.

O Iehova promitil amenghe sea so si mai lașio (5:46)

Va avela te diches so ajutil-tu te les decizii cai te aven lașe andel iacha le Iehovasche chiar cana ci si iech porunca claro.

„Trebul amenghe sea o timpo iech porunca biblico?” (O Turno de veghe, 1 decembria 2003)