1, 2. Cadea sar phenel-pe ando Ezechiel 47:1-12, so dichel hai so jianel o profeto? (Dich i imaginea catar o începuto le capitolosco.)

UN ALT lucru uluitor îi atrage acum atenția lui Ezechiel în viziunea despre templu: un râu care curge de la această casă sfântă! Apa lui este limpede ca cristalul. (Citește Ezechiel 47:1-12.) O vede ieșind de sub pragul sanctuarului și apoi părăsind complexul templului pe lângă poarta de est. Îngerul iese cu Ezechiel de la templu și îl conduce de-a lungul cursului de apă, măsurând din când în când distanța pe care o parcurg. El îi cere de mai multe ori lui Ezechiel să treacă apa, iar de fiecare dată profetul constată că apa este tot mai adâncă, devenind în scurt timp un râu mare, pe care nu poate să-l treacă decât înotând.

² Îngerul îi spune lui Ezechiel că râul se varsă în Marea Moartă. Peste tot pe unde ajung, apele râului vindecă apa sărată și lipsită de viață a mării, iar aceasta se umple de pești. Ezechiel vede pe malurile râului mulți pomi de tot felul. Pomii dau în fiecare lună o recoltă de fructe hrănitoare și frunze care aduc vindecare. Văzând toate acestea, inima i se umple de pace și speranță. Ce a însemnat această parte a viziunii despre templu pentru Ezechiel și pentru ceilalți evrei exilați? Și ce înseamnă pentru noi în prezent?

So sas i len anda i viziunea andal evrei exilato?

3. Sostar ci gândisarde-pe le evrei anda puraimata că i len anda i viziunea le Ezechieloschi sili iech len ciaci?

³ Cu siguranță, evreii din vechime nu s-au gândit că râul din viziune este un râu propriu-zis. Această parte a viziunii le-a amintit, probabil, de o altă profeție de restabilire, consemnată de Ioel cu mai bine de 200 de ani înainte. (Citește Ioel 3:18.) Când au citit cuvintele inspirate ale lui Ioel, evreii exilați nu s-au așteptat ca, literalmente, ‘din munți să picure vin nou’, ‘din dealuri să curgă lapte’, iar ‘din casa lui Iehova să țâșnească un izvor’. Astfel, este logic să credem că ei n-au considerat nici râul din viziunea lui Ezechiel un râu literal.a Atunci ce mesaj voia Iehova să le transmită exilaților? Scripturile ne ajută să înțelegem anumite aspecte ale acestei imagini profetice. În cele ce urmează ne vom concentra asupra a trei elemente care ne asigură de iubirea Dumnezeului nostru.

4. a) Ca so binecuvântări daștil-pe că ajucărde-pe le evrei cana gândisarde-pe ca i len andai viziunea? b) Sar daștil i folosirea andi Biblia le cuvintenghi „len” hai „pai” te zuriarel amaro pachiamos că o Iehova va binecuvântila pesche poporos? (Dich o chenarii „Lena de binecuvântări”.)

⁴ Un râu de binecuvântări. În Biblie, râurile și apa simbolizează deseori binecuvântările pe care le revarsă Iehova asupra slujitorilor săi. Râul pe care l-a văzut Ezechiel curgea de la templu; prin urmare, atât timp cât practicau închinarea curată, evreii se puteau aștepta la binecuvântări spirituale de la Iehova. Care erau aceste binecuvântări? Ei aveau să primească din nou instruire spirituală de la preoți. Totodată, avea să se facă din nou ispășire pentru păcatele lor, întrucât urmau să fie aduse jertfe la templu. (Ezec. 44:15, 23; 45:17) Astfel, ei aveau să fie iarăși curați, ca și cum ar fi fost spălați cu apa curată ce curgea de la templu.

5. Sar sicavel i viziunea că va avena destul binecuvântări anda soavră?

⁵ Dar aveau să fie suficiente binecuvântări pentru toți? Nimeni nu trebuia să-și facă griji în această privință! Viziunea arăta că apele creșteau în mod miraculos. După nici doi kilometri, ceea ce la început a fost doar un firicel de apă a devenit un râu foarte mare! (Ezec. 47:3-5) Evreii din țara restabilită aveau să crească la număr, dar și binecuvântările lui Iehova aveau să crească, astfel încât nimeni să nu ducă lipsă de nimic. Cât de bine ilustra acest râu marele belșug de binecuvântări!

6. a) Ce promisiunea cai zuriarel, sicavelas i imaginea profetico? b) Ce avertismento sas andi viziunea? (Dich i nota explicativo.)

⁶ Apa care dă viață. În viziunea lui Ezechiel, râul se vărsa în Marea Moartă, readucând la viață o mare parte din ea. Să observăm că, datorită apelor râului, marea s-a umplut de pești, iar varietatea lor era atât de mare, încât putea fi comparată cu cea din Marea cea Mare, sau Marea Mediterană. Pe malul Mării Moarte, între două orașe aflate, se pare, la mare distanță unul de altul, chiar s-a dezvoltat o industrie piscicolă înfloritoare. Îngerul a spus: „Pe unde va trece râul, totul va trăi”. Dar însemna aceasta că apa de la casa lui Iehova a pătruns peste tot în Marea Moartă? Nu. După cum a explicat îngerul, apele care dădeau viață n-au ajuns în unele locuri mocirloase, astfel că acestea ‘au rămas sărate’.b (Ezec. 47:8-11) Așadar, pe de o parte, această imagine profetică transmitea promisiunea încurajatoare că închinarea curată avea să reînsuflețească poporul și să-l facă să prospere. Pe de altă parte însă, conținea un avertisment: Nu toți aveau să accepte binecuvântările lui Iehova și să fie vindecați.

7. Ce baro pachiamos dea le evreien exilato o fapto că sas cașta pașa i len?

⁷ Pomii pentru hrană și vindecare. Pomii de pe malurile râului nu numai că sporeau frumusețea priveliștii, dar îi și îmbogățeau semnificația. Ezechiel și ceilalți exilați trebuie să fi fost încântați gândindu-se la fructele delicioase pe care aveau să le producă acei pomi; de fapt, avea să fie o recoltă nouă în fiecare lună! Lucrul acesta le întărea convingerea că Iehova avea să le ofere hrană spirituală din belșug. În plus, frunzele pomilor erau „pentru vindecare”. (Ezec. 47:12) Iehova știa că, mai mult decât orice, exilații care se întorceau în țară aveau nevoie de vindecare spirituală, iar el a promis tocmai acest lucru. Modul în care și-a vindecat poporul din punct de vedere spiritual este descris în alte profeții de restabilire, pe care le-am analizat în capitolul 9 al acestei publicații.

8. So sicavel că i viziunea le Ezechieloschi va avela te pherdiol-pe ande iech modo vi mai baro?

⁸ Totuși, așa cum am văzut și în capitolul 9, acele profeții s-au împlinit doar într-o măsură limitată în cazul exilaților care s-au întors în țară. Ei înșiși au limitat împlinirea lor. Cum ar fi putut Iehova să binecuvânteze în mod deplin un popor care, de atâtea ori, a fost neascultător, i-a întors spatele și a neglijat închinarea curată? Desigur, evreii fideli au fost mâhniți și dezamăgiți văzând comportamentul celorlalți evrei. Totuși, ei știau că promisiunile lui Iehova se împlinesc întotdeauna. (Citește Iosua 23:14.) Așadar, viziunea lui Ezechiel urma să aibă o împlinire mai mare. Când?

I len thabdel vi aghies

9. Cana va pherdiola-pe ande iech modo vi mai baro i viziunea anda o templo?

⁹ După cum am observat în capitolul 14 al acestei publicații, viziunea lui Ezechiel despre templu are o împlinire mai mare „la sfârșitul zilelor”, când închinarea curată este înălțată mai mult ca oricând. (Is. 2:2) Cum se împlinește în prezent această parte a viziunii lui Ezechiel?

10, 11. a) Ce binecuvântări thabden pe amende sar iech len? b) Sar barile le binecuvântări le Iehovasche andal manușa caște na mai aven trușale spiritualo andel ghiesa de palal?

¹⁰ Un râu de binecuvântări. Ce binecuvântări ne vin în minte când ne gândim la apa care curge de la casa lui Iehova? Fără îndoială, aceasta ne amintește de toate măsurile luate de Iehova ca să fim sănătoși și bine hrăniți din punct de vedere spiritual. Cea mai importantă măsură este jertfa de răscumpărare a lui Cristos, care are puterea de a ne curăța, făcând posibilă iertarea păcatelor. Adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu sunt și ele asemenea apei care curăță și dă viață. (Ef. 5:25-27) Dar cum a crescut râul de binecuvântări în zilele noastre?

¹¹ În 1919 erau doar câteva mii de slujitori ai lui Iehova, care aveau hrana spirituală necesară. În deceniile care au urmat, numărul lor a crescut considerabil, iar astăzi depășește cu mult opt milioane de persoane. Dar au crescut în aceeași măsură și apele adevărului? Desigur. Suntem, ca să spunem așa, inundați de adevăruri spirituale! În ultimul secol, literalmente miliarde de Biblii, cărți, reviste, broșuri și pliante au fost puse la dispoziția poporului lui Dumnezeu. Asemenea râului din viziunea lui Ezechiel, apele adevărului au crescut cu rapiditate, astfel încât oamenii sinceri de pe tot pământul să-și potolească setea spirituală. Publicațiile biblice sunt disponibile în formă tipărită de multă vreme. Iar acum, datorită site-ului jw.org, sunt disponibile și în format electronic, în peste 1 000 de limbi. Ce foloase le aduc apele adevărului oamenilor sinceri?

12. a) Sar ajutisarde bute manușen le paia le ciacimasche? b) Ca so avertismento trebul te las sama vi aghies? (Dich i nota explicativo.)

¹² Apa care dă viață. Îngerul i-a spus lui Ezechiel: „Pe unde va trece râul, totul va trăi”. Să ne gândim cum i-au influențat apele adevărului pe toți cei care au intrat în țara spirituală restabilită. Adevărurile biblice au atins inimile a milioane de persoane, dându-le viață și sănătate spirituală. Însă avertismentul pe care îl conține viziunea este valabil și în prezent: Nu toți își păstrează iubirea față de adevăr. Asemenea mlaștinilor și locurilor mocirloase din viziune, la un moment dat, unii devin insensibili la adevărul biblic și încetează să-l practice.c Să nu permitem niciodată să ni se întâmple așa ceva! (Citește Deuteronomul 10:16-18.)

13. Sar sam zuriarde cana meditosaras ca le cașta cai sile pașa i len?

¹³ Pomii pentru hrană și vindecare. Ce încurajare primim când medităm la pomii de pe malurile râului? După cum am văzut, pomii dădeau o recoltă nouă de fructe delicioase în fiecare lună, iar frunzele lor aduceau vindecare. (Ezec. 47:12) Aceasta ne amintește că Iehova ne dă cu generozitate lucrurile de care avem cea mai mare nevoie: hrană și sănătate spirituale. În prezent, lumea este bolnavă și înfometată din punct de vedere spiritual. Dar cât de mult se îngrijește Iehova de noi! Nu ți s-a întâmplat ca, după ce ai citit un articol, ai cântat cântecul de încheiere la un congres sau ai urmărit un material video ori un program lunar, să te simți nespus de binecuvântat pentru că ai primit această hrană spirituală? Suntem cu adevărat bine hrăniți! (Is. 65:13, 14) Ne ajută hrana spirituală să ne menținem sănătoși pe plan spiritual? Sfaturile sănătoase, bazate pe Cuvântul lui Dumnezeu, ne ajută să luptăm împotriva pericolelor spirituale precum imoralitatea, lăcomia și lipsa credinței. De asemenea, Iehova s-a îngrijit ca slujitorii săi care au comis un păcat grav să primească ajutor pentru a se vindeca din punct de vedere spiritual. (Citește Iacov 5:14.) Într-adevăr, așa cum arată imaginea profetică a pomilor, suntem nespus de binecuvântați!

14, 15. a) So sichioas anda o fapto că andi viziunea del-pe duma vi anda melale paia cai ci sas-le sastiarde? b) Ce miștimata anel amenghe aghies i len andai viziunea?

¹⁴ Dar să nu uităm că în viziune sunt menționate și mlaștini care au rămas nevindecate. Nu am vrea cu niciun chip să împiedicăm binecuvântările lui Iehova să ajungă la noi. Ce tragic ar fi dacă, asemenea multor oameni din această lume bolnavă, am rămâne nevindecați! (Mat. 13:15) Dimpotrivă, noi facem tot ce putem pentru ca acest râu de binecuvântări să se reverse în viața noastră. De fiecare dată când bem din apele curate ale adevărului, când le împărtășim aceste adevăruri altora în lucrarea de predicare, când primim îndrumare, mângâiere și ajutor de la bătrânii instruiți de sclavul fidel, simțim foloasele pe care le aduce râul de binecuvântări. Da, pe oriunde trece, acest râu aduce viață și vindecare!

¹⁵ Dar va avea această parte a viziunii o împlinire și în viitor? După cum vom vedea, râul va aduce cele mai mari binecuvântări în Paradis.

I len va thabdela vi ando Paradiso

16, 17. a) Sar va avela i len simbolico vi mai bari ando Paradiso? b) Ce binecuvântări va anela amenghe i len ando Paradiso?

¹⁶ Te vezi în Paradis, înconjurat de familie și de prieteni, bucurându-te din plin de viață? Imaginea acelor timpuri poate deveni și mai vie dacă vei medita la râul din viziunea lui Ezechiel. Să revedem așadar cele trei elemente din acest pasaj profetic, care evidențiază iubirea lui Dumnezeu.

¹⁷ Un râu de binecuvântări. Râul simbolic va fi mult mai mare în Paradis, pentru că va aduce nu numai binecuvântări spirituale, ci și fizice. Pe parcursul Domniei de O Mie de Ani a lui Isus, Regatul lui Dumnezeu îi va ajuta pe oamenii fideli să tragă foloase din răscumpărare într-o măsură fără precedent. Treptat, ei vor fi aduși la perfecțiune. Nu vor mai fi boli, nici doctori, asistente, spitale sau asigurări de sănătate! Apa vieții va ajunge la milioanele de supraviețuitori ai Armaghedonului, la ‘marea mulțime’ care va veni din „necazul cel mare”. (Rev. 7:9, 14) Totuși, această revărsare inițială de binecuvântări, chiar dacă va fi impresionantă, nu va fi decât un firicel de apă în comparație cu ceea ce va urma. Așa cum arată viziunea lui Ezechiel, apele râului vor continua să crească pentru a aduce și mai multe binecuvântări.

18. Ande ce senso va avela ‘i len le paieia la viațaco’ iech baro fluvio ando Milenio?

¹⁸ Apa care dă viață. Pe parcursul Mileniului, ‘râul cu apa vieții’ va deveni un adevărat fluviu. (Rev. 22:1) Milioane de oameni, chiar miliarde, care zac de mult timp neputincioși în țărâna pământului vor fi treziți la viață și li se va oferi posibilitatea de a trăi veșnic în Paradis. (Is. 26:19) Da, binecuvântările lui Iehova vor include și învierea morților. Însă toți cei înviați vor trăi veșnic?

19. a) So sicavel că ando Paradiso andel paia le ciacimasche va avena vi ciacimata neve? b) Ande ce senso ‘va așena londiarde’ unele thana paiența melale?

¹⁹ Fiecare va trebui să aleagă. În acel timp, vor fi deschise suluri noi, altfel spus, apele înviorătoare ale adevărului vor include adevăruri noi, sau instrucțiuni noi. Cât de emoționant va fi să trăim atunci! Totuși, unii oameni vor refuza să urmeze acele instrucțiuni, alegând să nu asculte de Iehova. Unii s-ar putea răzvrăti în timpul celor 1 000 de ani, dar nu li se va permite să tulbure pacea și armonia care vor domni în Paradis. (Is. 65:20) Aceasta ne-ar putea duce cu gândul la locurile mlăștinoase din viziunea lui Ezechiel care ‘au rămas sărate’, lipsite de viață. Cât de nechibzuiți vor fi cei care vor refuza cu încăpățânare să bea din apa prețioasă a vieții! După cei 1 000 de ani, un grup de răzvrătiți vor trece de partea lui Satan. Toți cei care vor respinge conducerea dreaptă a lui Iehova vor avea aceeași soartă: moartea veșnică. (Rev. 20:7-12)

20. Ce măsura anda le 1 000 bărș anel amenghe amintea andal cașta andai viziunea le Ezecheloschi?

²⁰ Pomii pentru hrană și vindecare. Iehova nu dorește ca vreunul dintre cei ce vor trăi în Paradis să piardă perspectiva vieții veșnice. Astfel, el se va asigura că și pe parcursul Domniei de O Mie de Ani va exista o măsură ca aceea reprezentată de pomii din viziunea lui Ezechiel. Însă, în Paradis, binecuvântările de la Iehova nu vor presupune doar vindecare spirituală, ci și fizică. Isus Cristos și cei 144 000 de coregenți vor domni în cer timp de 1 000 de ani. În calitate de preoți, ei vor aplica foloasele jertfei de răscumpărare, aducându-i pe oamenii fideli la perfecțiune. (Rev. 20:6) Viziunea lui Ezechiel despre pomii de pe malurile râului, care dau fructe hrănitoare și frunze pentru vindecare, este asemănătoare cu altă profeție extraordinară, consemnată de apostolul Ioan. (Citește Revelația 22:1, 2.) Frunzele pomilor din viziunea lui Ioan sunt „pentru vindecarea națiunilor”. Da, milioane de oameni fideli vor fi vindecați datorită serviciului preoțesc îndeplinit de Isus și de cei 144 000.

21. Sar ajutil-tu i meditarea ca i len anda i viziunea le Ezechieloschi hai so va dichaia ando capitolo cai avel? (Dich o chenarii „Iech firicelo pai cărdiol iech bari len”.)

²¹ Nu ți se umple inima de pace și speranță când meditezi la râul din viziunea lui Ezechiel? Ce timpuri emoționante ne așteaptă! Gândește-te: Cu mii de ani în urmă, Iehova a zugrăvit un tablou al timpurilor ce vor veni. El ne-a invitat și pe noi să fim acolo și să vedem cu ochii noștri împlinirea măreață a acestor profeții, să trăim realitățile promise. Vei fi și tu acolo? Dar poate că te întrebi dacă va exista un loc și pentru tine în Paradis. În capitolul următor, vom vedea de ce putem fi siguri că în Paradis va fi un loc pentru fiecare.

1, 2. a) So poruncil o Iehova le Ezechielosche te cherel? b) Ce pușimata va dichaia?

VIZIUNEA pe care Ezechiel tocmai a avut-o îl duce cu gândul înapoi în timp, amintindu-i unele evenimente întâmplate cu aproape 900 de ani în urmă, pe vremea lui Moise și a lui Iosua. Iehova i-a spus atunci lui Moise care aveau să fie granițele Țării Promise, iar mai târziu i-a spus lui Iosua cum trebuia împărțită țara între triburile Israelului. (Num. 34:1-15; Ios. 13:7; 22:4, 9) Însă acum, în anul 593 î.e.n., Iehova le poruncește lui Ezechiel și celorlalți exilați evrei să împartă din nou Țara Promisă între triburile Israelului. (Ezec. 45:1; 47:14; 48:29)

² Ce mesaj le-a transmis această viziune lui Ezechiel și celorlalți exilați? De ce este încurajatoare viziunea pentru poporul lui Dumnezeu din prezent? Va avea ea o împlinire mai mare în viitor?

Iech viziunea, ștar promisiuni

3, 4. a) Ce promisunea cai zuriardea le evreien exilato arachlea-pe andi palutni viziunea le Ezechieloschi? b) Ce promisiunea va dichaia ande cado capitolo?

³ Ultima viziune a lui Ezechiel este prezentată în ultimele nouă capitole ale cărții sale. (Ezec. 40:1–48:35) Viziunea conținea patru promisiuni încurajatoare cu privire la restabilirea națiunii Israel. Care erau acele promisiuni? Prima: Închinarea curată avea să fie restabilită la templul lui Iehova. A doua: Națiunea restabilită avea să fie condusă de preoți și de păstori drepți. A treia: Toți cei care aveau să se întoarcă în Israel urmau să primească o moștenire în țară. A patra: Iehova avea să fie cu ei și să locuiască din nou în mijlocul lor.

⁴ În capitolele 13 și 14 ale acestei publicații s-a explicat cum aveau să se împlinească primele două promisiuni: restabilirea închinării adevărate și numirea unor păstori drepți în fruntea poporului. În acest capitol, ne vom concentra la a treia promisiune, cea referitoare la împărțirea țării ca moștenire. Iar în capitolul următor vom vorbi despre promisiunea potrivit căreia Iehova va fi în mijlocul poporului. (Ezec. 47:13-21; 48:1-7, 23-29)

„Cado them . . . silo dino tumenghe sar moștenirea”

5, 6. a) Andi viziunea le Ezechieloschi ce phuv trebuisardea te avel dini sar moștenirea? (Dich i imaginea catar o începuto le capitolosco.) b) Sostar sas dini cadai viziunea?

⁵ Citește Ezechiel 47:14. În viziune, Iehova i-a îndreptat atenția lui Ezechiel asupra unui teritoriu care avea să devină în scurt timp „ca grădina Edenului”. (Ezec. 36:35) Apoi, Iehova a spus: „Acesta este teritoriul țării pe care îl veți da ca moștenire celor 12 triburi ale Israelului”. (Ezec. 47:13) „Teritoriul” care urma să fie dat ca moștenire era țara restabilită a lui Israel, în care aveau să se întoarcă exilații. În continuare, așa cum este consemnat în Ezechiel 47:15-21, Iehova a descris în mod detaliat granițele țării.

⁶ Care era scopul acestei viziuni? Descrierea cu mare precizie a granițelor le-a dat lui Ezechiel și celorlalți exilați certitudinea că țara lor avea să fie restabilită. Cât de mult trebuie să-i fi încurajat pe exilați această promisiune! Dar a primit într-adevăr poporul din vechime al lui Dumnezeu țara ca moștenire? Desigur.

7. a) So întâmplosardea-pe ande 537 a.a.e. hai so anel amenghe amintea? b) Ce pușimos va dichaia mai anglal?

⁷ În 537 î.e.n., la aproximativ 56 de ani după ce Ezechiel a primit această viziune, mii de exilați au început să se întoarcă în țara lui Israel și s-au stabilit în ea. Acel eveniment remarcabil ne duce cu gândul la istoria modernă a slujitorilor lui Dumnezeu. Într-un fel, și ei au primit o țară ca moștenire. Iehova le-a permis să intre într-o țară spirituală și să se stabilească în ea. Astfel, analizând modul în care a fost restabilită în vechime Țara Promisă, putem desprinde multe lecții privitoare la restabilirea țării spirituale a poporului lui Dumnezeu din prezent. Însă, înainte de a vedea care sunt aceste lecții, să răspundem la întrebarea: De unde știm că această țară spirituală există într-adevăr în prezent?

8. a) Ce națiunea șiutea o Iehova ando than le Israelosco naturalo? b) So si o them spiritualo, sau o paradiso spiritualo? c) Cana sas cărdo cado them hai con beșlea ande leste?

⁸ Într-o viziune anterioară pe care i-a dat-o lui Ezechiel, Iehova a arătat că profețiile despre restabilirea Israelului urmau să aibă o împlinire mai mare după ce ‘slujitorul său David’, adică Isus Cristos, avea să-și înceapă domnia ca Rege. (Ezec. 37:24) Acel eveniment a avut loc în 1914. La data aceea, Israelul literal nu mai era de mult timp poporul lui Dumnezeu, fiind înlocuit cu Israelul spiritual, alcătuit din creștinii unși de spirit. (Citește Matei 21:43; 1 Petru 2:9.) Însă Iehova nu a înlocuit doar Israelul literal cu o națiune spirituală, ci și țara propriu-zisă cu o țară spirituală, adică paradisul spiritual. (Is. 66:8) Așa cum am văzut în capitolul 17 al acestei publicații, țara spirituală este un mediu sigur din punct de vedere spiritual, în care rămășița creștinilor unși îi aduce închinare lui Iehova începând din 1919. (Vezi chenarul 9B, „De ce anul 1919?”.) Odată cu trecerea timpului, în această țară spirituală au început să se stabilească și creștinii cu speranță pământească, sau „alte oi”. (Ioan 10:16) În prezent, paradisul spiritual continuă să se extindă și să înflorească, dar binecuvântările lui le vom simți în mod deplin doar după Armaghedon.

O them silo împărțime ande iech modo egalo

9. Sar phendea o Iehova te avel împărțime o them?

⁹ Citește Ezechiel 48:1, 28. După ce a specificat care vor fi granițele țării, Iehova a dat instrucțiuni detaliate cu privire la împărțirea ei. Teritoriile trebuiau să fie împărțite celor 12 triburi în mod egal, de la nord la sud, începând cu tribul lui Dan, în extremitatea nordică a țării, și terminând cu tribul lui Gad, în extremitatea sudică. Fiecare trib primea o fâșie orizontală de pământ, care se întindea de la granița estică până la granița vestică, adică până la Marea cea Mare, sau Marea Mediterană. (Ezec. 47:20)

10. So ajutisardea le evereien exilați te hachiaren anda cadai partea la viziuneache?

¹⁰ Ce lecții încurajatoare au putut desprinde exilații din această parte a viziunii? Descrierea detaliată a repartizării teritoriilor trebuie să-i fi ajutat să înțeleagă că împărțirea țării avea să fie un proiect bine organizat. Mai mult, împărțirea riguroasă a țării între cele 12 triburi arăta că toți evreii întorși din exil aveau să primească în mod sigur o moștenire în țara restabilită. Nimeni nu avea să rămână fără pământ sau fără casă.

11. Sar zuriarel-ame so sichioas andai viziunea profetico anda i împărțirea le themeschi? (Dich o chenarii „I împărțirea le themeschi”.)

¹¹ Dar ce lecții încurajatoare putem desprinde noi din această viziune? În Țara Promisă restabilită exista un loc nu doar pentru preoți, pentru leviți și pentru căpetenii, ci și pentru ceilalți israeliți din cele 12 triburi. (Ezec. 45:4, 5, 7, 8) În mod asemănător, în paradisul spiritual din prezent există un loc nu doar pentru rămășița unsă și pentru cei din ‘marea mulțime’ aflați în frunte, ci și pentru ceilalți membri ai marii mulțimi.a (Rev. 7:9) Indiferent cât de modest ar fi rolul nostru în organizația lui Iehova, în țara spirituală avem un loc al nostru și desfășurăm o activitate prețioasă. Ce idee încurajatoare!

Dui bare diferențe hai so însemnon von

12, 13. So phendea o Iehova acana ande soste priveal i împărțirea la phuveachi mașcar le triburi?

¹² Unele dintre instrucțiunile pe care le-a dat Iehova cu privire la împărțirea țării s-ar putea să-l fi nedumerit pe Ezechiel întrucât erau diferite de cele pe care i le dăduse lui Moise. Să analizăm două dintre aceste diferențe. Una se referea la teritoriu, iar cealaltă la locuitori.

¹³ Prima diferență: teritoriul. Iehova îi poruncise lui Moise să le dea triburilor mai mari teritorii mai întinse decât triburilor mai mici. (Num. 26:52-54) Însă, în viziunea lui Ezechiel, Iehova a poruncit clar ca toate triburile să primească „părți egale [fiecare la fel ca fratele său, n.s.]”. (Ezec. 47:14) Teritoriile celor 12 triburi trebuiau să aibă aceeași lățime, distanța de la hotarul nordic la hotarul sudic al fiecăruia fiind identică. Astfel, toți israeliții, indiferent din ce trib erau, aveau să beneficieze în egală măsură de bogăția naturală a Țării Promise, o țară fertilă, străbătută de multe ape.

14. So phendea o Iehova acana andal locuitori străini?

¹⁴ A doua diferență: locuitorii. Legea mozaică îi ocrotea pe străini și le permitea să-i aducă închinare lui Iehova alături de israeliți, dar nu prevedea ca ei să primească un teritoriu în țară. (Lev. 19:33, 34) De data aceasta însă, Iehova i-a spus lui Ezechiel: „Să-i dați locuitorului străin o moștenire în teritoriul tribului în care locuiește”. Prin această poruncă, Iehova a înlăturat o diferență semnificativă dintre „israeliții din naștere” și locuitorii străini. (Ezec. 47:22, 23) În țara restabilită pe care a văzut-o Ezechiel în viziune, exista unitate în închinare și egalitate. (Lev. 25:23)

15. Ce ciacimos anda o Iehova, cai ci paruvel-pe, sicade lesche instrucțiuni anda o teritorio hai le locuitori?

¹⁵ Aceste două instrucțiuni deosebite pe care le-a primit Ezechiel cu privire la teritoriu și la locuitori trebuie să-i fi încurajat mult pe exilați. Ei puteau fi siguri că Iehova avea să-i dea fiecăruia un loc în țară și că toți aveau să primească părți egale, indiferent că erau israeliți din naștere sau străini care i se închinau lui Iehova. (Ezra 8:20; Neem. 3:26; 7:6, 25; Is. 56:3, 8) Aceste instrucțiuni au confirmat totodată un adevăr înălțător și neschimbător: Pentru Iehova, toți slujitorii săi sunt la fel de prețioși. (Citește Hagai 2:7.) Acest adevăr este de neprețuit și pentru noi, indiferent că avem speranță cerească sau pământească.

16, 17. a) Sar ajutin-ame cadal detalii anda o teritorio hai le locuitori? b) So va dichaia ando capitolo cai avel?

¹⁶ Cum ne ajută analizarea acestor detalii privitoare la teritoriu și la locuitori? Ele ne amintesc că egalitatea și unitatea trebuie să fie două caracteristici importante ale familiei noastre mondiale. Iehova nu este părtinitor. De aceea, ar trebui să ne întrebăm: „Sunt și eu nepărtinitor? Arăt respect sincer față de toți frații și surorile de credință, indiferent de etnia sau de situația lor?”. (Rom. 12:10) Îi suntem foarte recunoscători Tatălui nostru ceresc pentru că ne-a permis tuturor, în egală măsură, să avem un loc în paradisul spiritual. În această țară minunată, îi aducem din toată inima un serviciu sacru și ne bucurăm de binecuvântările sale. (Gal. 3:26-29; Rev. 7:9)

¹⁷ În capitolul următor, vom examina a patra promisiune pe care o găsim în partea finală a ultimei viziuni a lui Ezechiel: promisiunea potrivit căreia Iehova avea să fie cu exilații. Ce lecții putem desprinde din această promisiune? Vom vedea în cele ce urmează.

1, 2. a) Ande ce scopo specialo trebul te avel șiuti de iech partea iech cotor phuv? (Dich i imaginea pa i coperta.) b) Ce asigurarea del cadai viziunea le evreien exilați?

ÎN ULTIMA sa viziune, Ezechiel vede o fâșie de pământ din țară care trebuie pusă deoparte pentru un scop special. Aceasta nu este dată ca moștenire vreunui trib al Israelului, ci este oferită drept contribuție pentru Iehova. Ezechiel vede totodată un oraș deosebit, cu un nume surprinzător. Această parte a viziunii conține o asigurare foarte importantă pentru evreii exilați: Când se vor întoarce în țara lor, Iehova va fi cu ei.

² Ezechiel descrie în detaliu contribuția pentru Iehova. Să examinăm acum această descriere, care are o semnificație profundă pentru închinătorii din prezent ai lui Iehova.

‘I contribuția sfânto’ hai „i proprietatea le foroschi”

3. Save si le panji părți sicade andi viziunea hai ande savo scopo slujilas fiesavo? (Dich o chenarii „I contribuția cai trebul te șion-la de iech partea”.)

³ Pe fâșia de pământ pusă deoparte pentru un scop special (A; chenarul 21A) exista o porțiune de teren pătrată (B), care măsura de la nord la sud 25 000 de coți (13 km) și de la est la vest tot 25 000 de coți. Ea se numea „întreaga contribuție” și era împărțită în trei secțiuni orizontale. Secțiunea de sus era pentru leviți, iar secțiunea din mijloc era pentru templu și pentru preoți. Aceste două secțiuni formau ‘contribuția sfântă’ (D). Secțiunea de jos, mai îngustă, adică „suprafața rămasă” (E), nu era un loc sfânt, ci „un loc obișnuit”. Era proprietatea orașului. (Ezec. 48:15, 20)

4. So daisaras te sichioas andai vizunea andai contribuția anda o Iehova?

⁴ Ce putem învăța din viziunea despre contribuția pentru Iehova? Conform cu Ezechiel 45:1, mai întâi trebuia pus deoparte terenul pentru această contribuție specială și abia apoi putea fi repartizat triburilor teritoriul care rămânea. Astfel, Iehova a arătat clar că trebuia să se acorde importanță primordială centrului închinării curate. Fără îndoială, ordinea în care s-a făcut împărțirea țării le-a transmis exilaților o lecție importantă: Ei trebuiau să pună închinarea la Iehova pe primul loc în viață. În mod asemănător, în prezent, noi acordăm importanță primordială activităților spirituale, cum ar fi studierea Cuvântului lui Dumnezeu și participarea la întrunirile creștine și la lucrarea de predicare. Dacă imităm exemplul lui Iehova și ne stabilim corect prioritățile, închinarea curată va ocupa întotdeauna un loc central în viața noastră.

„O foro va avela ande laco mașcar”

5, 6. a) Casco sas o foro? b) Anda ce foruria ci daștil te avel i duma hai sostar?

⁵ Citește Ezechiel 48:15. Ce reprezenta „orașul” și terenul din jur? (Ezec. 48:16-18) Referitor la porțiunea de pământ dată „ca proprietate pentru oraș”, Iehova i-a spus lui Ezechiel în viziune: „Va aparține întregii case a lui Israel”. (Ezec. 45:6, 7) Astfel, orașul și terenul din jur nu făceau parte din ‘contribuția sfântă’, care ‘trebuia pusă deoparte pentru Iehova’. (Ezec. 48:9) Păstrând în minte această idee, să vedem ce putem învăța din descrierea orașului. Însă mai întâi să vedem despre ce oraș este vorba.

⁶ Era el Ierusalimul reconstruit? Nu, deoarece în Ierusalim se afla templul, pe când în orașul din viziunea lui Ezechiel nu exista niciun templu. Era vreun alt oraș din țara restabilită a lui Israel? Nu, deoarece nici evreii întorși din exil, nici descendenții lor nu au construit vreodată un oraș cu caracteristicile celui din viziune. Atunci era un oraș ceresc? Nu, deoarece el a fost construit pe un teren „obișnuit”, nu pe un teren sfânt, dedicat exclusiv închinării. (Ezec. 42:20)

7. So si o foro cai dichlea-les o Ezechiel hai so daștil-pe că reprezentil vo? (Dich i imaginea catar o începuto le capitolosco.)

⁷ Atunci ce este orașul pe care l-a văzut Ezechiel? Să ne amintim că el a văzut orașul în aceeași viziune în care a văzut țara. (Ezec. 40:2; 45:1, 6) Cuvântul lui Dumnezeu arată că țara din viziune este o țară spirituală, deci și orașul trebuie să fie un oraș spiritual. La ce ne gândim de obicei când auzim cuvântul „oraș”? La o comunitate bine structurată și organizată. Prin urmare, se pare că orașul din viziunea lui Ezechiel, a cărui formă era perfect pătrată, reprezintă un centru administrativ foarte bine organizat.

8. Pa-l caste sila influența cadala administrația hai sostar daisaras te phenas cadai buchi?

⁸ Care este sfera de influență a acestei administrații? Viziunea lui Ezechiel arată că orașul funcționează în cadrul țării spirituale. Prin urmare, această administrație funcționează în prezent în cadrul paradisului spiritual, unde coordonează activitatea poporului lui Dumnezeu. Ce indică faptul că orașul se află pe un teren obișnuit, care nu este sfânt? Aceasta sugerează că administrația nu este cerească, ci pământească. Ea își desfășoară activitatea în folosul tuturor celor ce locuiesc în paradisul spiritual.

9. a) Con cherel partea aghies anda cadai administrația pa i phuv? b) So va cherela o Isus andi Domnia de Iech Mia Bărș?

⁹ Din cine este alcătuită această administrație pământească? În viziunea lui Ezechiel, în fruntea orașului era o căpetenie. (Ezec. 45:7) Acest bărbat era un supraveghetor, însă nu era nici preot, nici levit. Căpetenia ne duce cu gândul îndeosebi la supraveghetorii congregațiilor din prezent care nu sunt unși cu spirit. Acești păstori spirituali iubitori, care fac parte dintre „alte oi”, sunt slujitori pământești umili ai guvernului ceresc al lui Cristos. (Ioan 10:16) În timpul viitoarei sale Domnii de O Mie de Ani, Isus va alege bătrâni calificați și ‘îi va numi prinți pe tot pământul’. (Ps. 45:16) Sub îndrumarea Regatului ceresc, ei se vor îngriji de poporul lui Dumnezeu pe parcursul celor 1 000 de ani.

„O Iehova silo cothe”

10. Savo si o anav le forosco hai ce asigurarea del cado anav?

¹⁰ Citește Ezechiel 48:35. Orașul se numește „Iehova este acolo”. Acest nume oferă asigurarea că în oraș se face simțită prezența lui Iehova. Arătându-i lui Ezechiel acest oraș, situat în centrul țării restabilite, era ca și cum Iehova le spunea exilaților: „Voi fi din nou cu voi!”. Cât de încurajatoare era această asigurare!

11. So daisaras te sichioas andai viziunea le Ezechieloschi anda cado foro hai anda lesco anav pherdo semnificația?

¹¹ Ce lecții putem învăța din această parte a profeției lui Ezechiel? Numele orașului ne dă asigurarea că Iehova este și va fi întotdeauna alături de slujitorii săi fideli de pe pământ. De asemenea, acest nume plin de semnificație subliniază un adevăr esențial: Administrația asemănătoare unui oraș există nu ca să confere putere vreunui om, ci ca să implementeze normele lui Iehova, care reflectă iubirea și rezonabilitatea sa. De exemplu, Iehova nu a încredințat administrației autoritatea de a decide cum să împartă țara, ca să spunem așa. Dimpotrivă, Iehova însuși a împărțit țara, dându-i fiecărui slujitor al său un loc în paradisul spiritual, și se așteaptă ca administratorii să respecte locul pe care el l-a repartizat slujitorilor săi, inclusiv celor ce par neînsemnați. (Ezec. 46:18; 48:29)

12. a) So si mai deosebime ande cado foro hai so sicavel cadai buchi? b) Anda cado aspecto le forosco, so sichion te încăren andi goghi le supraveghetori creștino?

¹² Dar orașul numit „Iehova este acolo” mai are o caracteristică remarcabilă. Spre deosebire de orașele antice, ale căror ziduri de apărare aveau cât mai puține porți, orașul acesta are 12 porți! (Ezec. 48:30-34) Având atât de multe porți, trei pe fiecare latură, orașul este ușor accesibil. Aceasta sugerează că administratorii acestui oraș sunt abordabili și mereu la dispoziția altora. De asemenea, având 12 porți, orașul este deschis tuturor, „întregii case a lui Israel”. (Ezec. 45:6) Această particularitate a orașului le amintește supraveghetorilor creștini că Iehova vrea ca ei să fie abordabili și mereu la dispoziția tuturor locuitorilor paradisului spiritual.

O poporo le Devlesco avel te închinil-pe hai te susținil o foro

13. So trebunas te cheren le grupuri anda save dea duma o Iehova?

¹³ Ce alte detalii a consemnat Ezechiel în ampla sa viziune despre împărțirea țării? Iehova menționează câteva grupuri de persoane care îndeplinesc diferite sarcini. Preoții, „slujitorii sanctuarului”, trebuiau să aducă jertfe și să se apropie de Iehova ca să-i slujească. Leviții, „slujitorii templului”, trebuiau ‘să îndeplinească serviciul de acolo și tot ce trebuia să se facă în templu’. (Ezec. 44:14-16; 45:4, 5) Și mai era un grup de oameni: cei care lucrau lângă oraș. Cine erau aceștia?

14. Soste cherel te gândisaras-ame codola cai cherenas buchi pașa o foro?

¹⁴ Lucrătorii de lângă oraș veneau din „toate triburile Israelului”. Sarcina lor era să susțină orașul. În ce fel? Ei trebuiau să cultive terenul și să producă ‘hrană pentru cei ce slujeau în oraș’. (Ezec. 48:18, 19) La ce anume ne face să ne gândim sarcina pe care o îndeplineau ei? În prezent, toți locuitorii paradisului spiritual au posibilitatea să-i susțină pe creștinii unși și pe membrii ‘marii mulțimi’ numiți de Iehova să fie în frunte. (Rev. 7:9, 10) Putem face acest lucru îndeosebi când respectăm din toată inima îndrumările sclavului fidel.

15, 16. a) Ce aver buchi sichioas anda i viziunea le Ezechieloschi ande soste priveal amaro servicio sar creștini? b) Ce buchia daisaras te cheras vi ame?

¹⁵ Viziunea lui Ezechiel mai conține un detaliu din care putem desprinde o lecție privind serviciul creștin. Despre ce este vorba? Iehova menționează că membrii celor 12 triburi nelevitice aveau să fie prezenți în două locuri: în curtea templului și pe pășunile de lângă oraș. Ce fac ei în aceste locuri? În curtea templului, toate triburile ‘intră să se închine’, aducându-i jertfe lui Iehova. (Ezec. 46:9, 24) Pe terenul orașului, membri din toate triburile vin să susțină orașul cultivând pământul. Ce putem învăța din exemplul acestor lucrători?

¹⁶ În prezent, membrii marii mulțimi au posibilitatea să se implice în activități similare celor prezentate în viziunea lui Ezechiel. Ei se închină lui Iehova „în templul său”, oferindu-i ‘jertfe de laudă’. (Rev. 7:9-15; Evr. 13:15) Acest lucru îl fac când participă la lucrarea de predicare și când își exprimă credința la întruniri prin răspunsuri și cântări. Ei consideră că acest mod direct de a-i aduce închinare lui Iehova este principala lor responsabilitate. (1 Cron. 16:29) În plus, mulți slujitori ai lui Iehova susțin organizația sa în diferite moduri practice. De exemplu, ajută la construirea și întreținerea sălilor Regatului și a clădirilor filialelor și se implică în multe alte proiecte ale organizației. Alții susțin aceste proiecte prin donații. Astfel de activități, prin care se cultivă, ca să zicem așa, pământul țării spirituale, sunt „spre gloria lui Dumnezeu”. (1 Cor. 10:31) Membrii marii mulțimi lucrează cu mult zel și bucurie știind că lui Iehova „îi plac astfel de jertfe”. (Evr. 13:16) Profiți și tu de orice ocazie pentru a sluji în acest fel?

„Ame ajucăras ceruri neve hai iech phuv nevi”

17. a) Sar va avela te pherdiol-pe ande iech modo vi mai baro i viziunea le Ezecheloschi? b) Con si codola cai va țârdena miștimata anda i administrația le foroschi andi domnia de Iech Mia Bărș?

¹⁷ Va avea viziunea lui Ezechiel despre contribuție o împlinire mai mare în viitor? Nu încape nicio îndoială! Să ne gândim la următorul lucru: Ezechiel a văzut că porțiunea de teren numită „contribuția sfântă”, unde era „sanctuarul lui Iehova”, se afla în centrul țării. (Ezec. 48:10) Aceasta ne dă asigurarea că, după Armaghedon, indiferent unde am trăi pe pământ, Iehova ‘va locui cu noi’. (Rev. 21:3) Pe parcursul Mileniului, administrația asemănătoare unui oraș – cei de pe pământ care vor fi numiți să se îngrijească de poporul lui Dumnezeu – își va extinde sfera de influență asupra întregului pământ, îndrumându-i și instruindu-i cu iubire pe toți cei care vor alcătui ‘pământul nou’, adică noua societate umană. (2 Pet. 3:13)

18. a) Sostar daisaras te avas siguri că cadai administrația va avela cadea sar manghel i guvernarea le Iehovaschi? b) Ce garanția del-ame o anav le forosco?

¹⁸ De ce putem fi siguri că această administrație va fi mereu în deplină armonie cu guvernarea lui Iehova? Cuvântul lui Dumnezeu arată că orașul pământesc cu 12 porți este o reflectare a orașului ceresc cu 12 porți, adică Noul Ierusalim, alcătuit din cei 144 000 de coregenți ai lui Cristos. (Rev. 21:2, 12, 21-27) Lucrul acesta dovedește că administrația pământească va acționa în armonie cu toate deciziile luate de Regatul lui Dumnezeu în cer, aplicându-le în mod riguros. Da, numele orașului „Iehova este acolo” este o garanție că închinarea curată nu va dispărea niciodată de pe pământ, dimpotrivă, va înflori pentru totdeauna! Ce viitor minunat ne așteaptă!