12 Ei sunt stânci ascunse sub apă la mesele voastre de iubire,+ în timp ce se ospătează împreună cu voi; păstori care se pasc pe ei înșiși fără teamă;+ nori fără apă, purtați încoace și-ncolo de vânt;+ pomi fără rod la sfârșitul toamnei, morți de două ori* și dezrădăcinați; 13 valuri înfuriate ale mării care își spumegă propria rușine;+ stele fără orbită, cărora le este rezervat pentru totdeauna întunericul cel mai dens.+