Iov
21 Iov a luat cuvântul și a zis:
2 „Ascultați cu atenție ce vă spun
și aceasta să-mi fie consolarea din partea voastră!
4 Oare unui om mă plâng eu?
Dacă ar fi așa, nu mi-aș pierde* răbdarea?
5 Uitați-vă la mine, mirați-vă
și puneți-vă mâna la gură!
6 Când mă gândesc la aceasta, mă tulbur
și un tremur îmi cuprinde trupul.
8 Copiii lor sunt mereu lângă ei
și ajung să-și vadă urmașii.
11 Copiii lor aleargă afară ca o turmă,
copilașii lor zburdă în jurul lor.
14 Dar ei îi spun adevăratului Dumnezeu: «Lasă-ne în pace!
Nu vrem să cunoaștem căile tale.+
15 Cine este Cel Atotputernic ca să-i slujim+
și ce câștigăm dacă ne apropiem de el?».+
16 Dar știu că bunăstarea lor nu stă în puterea lor.+
Gândurile* celor răi sunt departe de mine.+
17 De câte ori se stinge lampa celor nelegiuiți+
și de câte ori vine necazul peste ei?
De câte ori, în mânia lui, le împarte Dumnezeu distrugerea?
18 Ajung ei vreodată ca paiul înaintea vântului
și ca pleava luată de vijelie?
19 Dumnezeu va păstra pedeapsa tatălui pentru fii.
Dar Dumnezeu să-l răsplătească și pe el, pentru ca și el s-o simtă.+
23 Un om moare în plină putere,+
când nu are nicio grijă și este liniștit,+
24 când coapsele îi sunt pline de grăsime
și oasele îi sunt puternice*.
29 Nu i-ați întrebat pe călători?
Nu le cercetați voi cu grijă istorisirile*,
30 potrivit cărora în ziua necazului cel rău este cruțat
și în ziua furiei este scăpat?
31 Cine-l va condamna în față pentru calea lui
și cine-i va plăti pentru ce a făcut?
32 Când va fi dus la cimitir,
o strajă îi va veghea mormântul.
33 Dulci vor fi pentru el bulgării de pământ din vale*+
și toți oamenii îl vor urma*,+
iar cei dinaintea lui sunt fără număr.
34 Atunci de ce mă consolați cu vorbe deșarte?+
Răspunsurile voastre nu sunt decât minciuni!”.