Misterioasele cercuri ale Africii

Pe o fâşie de pământ lungă de circa 2 000 km, ce delimitează la vest deşertul Namib, din sud-vestul Africii, peisajul terestru e presărat cu petice de sol sterp şi nisipos, cu un diametru între 2 şi 10 m. Fiecare petic e mărginit de un cerc format din iarbă înaltă. Pentru unii vizitatori, cercurile arată ca o erupţie de vărsat de vânt sau ca urmele lăsate de nişte stropi de ploaie giganţi. Potrivit tradiţiei locale, cercurile au puteri magice. Unele triburi cred că în fiecare cerc se află mormântul unui boşiman căzut în luptele seculare dintre boşimani şi colonialişti.

Oamenii de ştiinţă încearcă de mult timp să dezlege misterul cercurilor. Presupunând că, în timp, cercurile aveau să-şi schimbe poziţia, în 1978 cercetătorii au marcat centrul lor cu tije de metal. După 22 de ani, cercurile tot acolo rămăseseră. S-au emis multe ipoteze asupra originii lor, precizează ziarul londonez The Daily Telegraph, crezându-se că apariţia cercurilor se datora unor factori precum „activitatea termitelor, otrăvire cauzată de plante autohtone toxice sau contaminare cu minerale radioactive. S-a crezut de asemenea că cercurile ar fi băi de nisip ale struţilor“. De curând, Gretel van Rooyen, profesor de botanică la Universitatea din Pretoria (Africa de Sud), a condus unele cercetări menite să dezlege misterul cercurilor. Iată ce precizează ea: „Am testat teoriile una câte una şi tot una câte una au căzut“.

Fapt interesant, cercetătorii au descoperit totuşi că iarba plantată în sol prelevat din interiorul cercurilor se usucă, dar că se dezvoltă bine în sol prelevat din cercurile formate de iarbă. Descoperirea a confirmat un lucru: compoziţia solului din cele două zone diferă. Deşi în urma testărilor iniţiale nu s-a găsit nici o explicaţie, profesor Van Rooyen speră că folosirea spectrografului de masă în analiza solului va dezvălui noi informaţii. Întrebându-se totodată dacă există elemente toxice în solul cercurilor, Van Rooyen spune următoarele în revista New Scientist: „Chiar dacă am găsi aceste elemente, următoarea problemă este cum au ajuns acolo“. Între timp, cercurile rămân unul dintre multele mistere neelucidate ale planetei.

[Provenienţa fotografiei de la pagina 27]

Cu amabilitatea lui Austin Stevens