O insuliţă izolată

„IZOLATĂ“ şi „mică“ sunt adjectivele folosite de cele mai multe ori pentru a descrie insula Sfânta Elena. Descrierea i se potriveşte, deoarece această insulă, care are o lungime de 17 kilometri şi o lăţime de 10 kilometri, se află la o distanţă de 1 950 de kilometri de uscat, cel mai apropiat ţărm fiind coasta sud-vestică a Africii. Pe această insulă a fost exilat în 1815 Napoleon Bonaparte pentru a-şi petrece tot restul vieţii.

Privită de pe ocean, insula pare o fortăreaţă de temut. Ea este de fapt un vulcan stins care se înalţă brusc din Atlantic, având ţărmuri stâncoase cu o înălţime cuprinsă între 500 şi 700 de metri. În mijloc, muntele Acteon, înalt de 818 metri, domină întreaga insulă. Datorită alizeului răcoros care suflă dinspre Atlanticul de Sud şi curentului oceanic, insula are în general o climă blândă şi plăcută. Dar de pe litoralul cu o altitudine joasă până în regiunea muntoasă din interiorul insulei există o mare varietate a climei şi a florei.

De la sfârşitul secolului al XVII-lea, Sfânta Elena aparţine Marii Britanii. Populaţia, care numără doar aproximativ 5 100 de locuitori, este formată din europeni, asiatici şi africani. Engleza, care se vorbeşte pe toată insula, are un accent specific. Insula nu are aeroport; singurul mijloc care o leagă de lumea exterioară este vaporul, care are curse regulate spre Africa de Sud şi Anglia. De fapt, televiziunea a fost introdusă abia la jumătatea anilor ’90, datorită unei legături prin satelit.

Vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu a ajuns pentru prima dată pe această insulă la începutul anilor ’30 (Matei 24:14). De atunci mulţi insulari au intrat în posesia acestei comori, în comparaţie cu care bogăţiile materiale nu au nici o valoare (Matei 6:19, 20). În prezent, în Sfânta Elena există un Martor la 31 de locuitori, această insulă având cea mai bună proporţie din lume!

[Harta de la pagina 24]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Sfânta Elena

JAMESTOWN

Levelwood

AFRICA

OCEANUL ATLANTIC

Sfânta Elena