Predicarea ne face deosebiţi
1 Mulţi oameni se întreabă: Ce-i face pe Martorii lui Iehova deosebiţi de alte religii? Cum ai răspunde la această întrebare? Ai putea explica unele dintre convingerile noastre religioase. Dar te-ai gândit oare să arăţi ce mult ne deosebeşte ministerul nostru public de alte religii? — Mat. 24:14; 28:19, 20.
2 În prezent, puţini oameni religioşi se simt îndemnaţi să le împărtăşească altora convingerile lor. Ei se gândesc poate că este suficient să se supună legilor Cezarului, să ducă o viaţă morală decentă sau să le facă bine altora. Însă ei nu se simt obligaţi să-i ajute pe alţii să înveţe ceea ce spune Biblia despre modul în care se obţine salvarea. În ce fel suntem noi diferiţi?
3 Există un contrast izbitor între ministerul nostru zelos şi activităţile altor religii. De peste 100 de ani, Martorii lui Iehova predică cu sârguinţă vestea bună până la marginile pământului, imitându-i astfel pe primii creştini. Obiectivul pe care îl avem când facem acest lucru este acela de a ajuta cât mai mulţi oameni posibil să-şi aducă viaţa în armonie cu voinţa lui Dumnezeu. — 1 Tim. 2:4; 2 Pet. 3:9.
4 Care este reputaţia ta? Eşti tu cunoscut ca un predicator zelos al Cuvântului lui Dumnezeu (Fap. 17:2, 3; 18:25)? Observă vecinii tăi cu uşurinţă deosebirea dintre religia lor şi religia ta datorită lucrării tale de predicare? Eşti tu cunoscut ca o persoană nerăbdătoare să le împărtăşească altora speranţa sa? Ai obiceiul de a participa cu regularitate la minister? Aminteşte-ţi că noi suntem deosebiţi nu numai datorită numelui nostru, ci şi pentru că facem ceea ce arată numele: depunem mărturie despre Iehova. — Is. 43:10.
5 Iubirea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele ne îndeamnă să participăm la lucrarea de predicare (Mat. 22:37–39). Din acest motiv, noi, la fel ca Isus şi apostolii, dorim să profităm de orice ocazie pentru a le împărtăşi altora mesajul despre Regat. Să continuăm deci să predicăm cu zel vestea bună celor ce sunt dispuşi să asculte. Făcând aşa, îi vom ajuta pe cei cu inima sinceră să vadă „deosebirea dintre . . . cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-I slujeşte“. — Mal. 3:18.