Tinerii se întreabă . . .

Există ceva rău în sentimentele mele?

Răspîndirea rapădă a maladiei SIDA a atras atenţia publicului asupra homosexualităţii, declanşînd un torent de întrebări şi temeri în rîndurile tinerilor cu privire la sexualitatea lor. Acest articol abordează cu decenţă unele dintre aceste temeri. În scopul de a-i ajuta pe tineri să vadă într-o lumină mai clară aceste probleme.

‘SÎNT fată şi încerc un sentiment curios faţă de una din profesoarele mele. Mi-e teamă că m-aş putea îndrăgosti de ea, sau ceva de felul acesta’. Aşa scria o adolescentă de 13 ani. Situaţia delicată în care se găseşte ea nu are numic extraordinar. Cartea Adolescenţa (engl.) observă că problema sexualităţii „provoacă o nelinişte considerabilă în rîndul multor adolescenţi. (...) Nu este un lucru neobişnuit ca unii adolescenţi să se întrebe dacă nu sînt homosexuali“.

Alan, acum un tînăr adult, îşi aminteşte: „Marc a fost primul meu prieten adevărat. Înainte eram un excentric la şcoală; compania mea era evitată deoarece mă preocupam de arte şi nu de sport. Prietenia lui Marc a trezit în mine sentimente vii de admiraţie faţă de el. Îl iubeam în sensul că doream să fiu cu el şi la fel ca el. Dar, mi-era teamă că acest sentiment spontan şi puternic ar putea fi o manifestare a unor tendinţe homosexuale“.

De unde vine acest sentiment? Este el neapărat criticabil?

Originea pasiunilor trecătoare pentru o persoană de acelaşi sex

Nu există nimic rău în a dori să-i simţi aproape pe alţii. „Există un prieten mai ataşat decît un frate“, citim la Proverbe 18:24. Printre altele, Biblia scoate în evidenţă exemple de prietenii sincere, lipsite de orice subînţeles cu caracter homosexual, cum ar fi prietenia dintre Isus şi apostolul Ioan, dintre Naomi şi Rut şi dintre David şi Ionatan. — Rut 1:16, 17; 1 Samuel 18:1; Ioan 13:23.

Totuşi, o pasiune trecătoare pentru cineva de acelaşi sex nu are nimic de-a face cu relaţiile mature fondate pe prietenie şi respect. Este un sentiment efemer care, în general, nu este reciproc împărtăşit. Mai mult, persoana iubită, adesea mai în vîrstă sau adultă (cum ar fi o profesoară) poate fi aproape idolatrizată.

Majoritatea specialiştilor consideră că o astfel de pasiune trecătoare nu este decît o problemă de scurtă durată, legată de creştere. Este „mai mult o manifestare a procesului de creştere propriu adolescenţei, decît a homosexualităţii“. /Coping With Teenage Depression (În faţa depresiunilor adolescenţei), de Kathleen McCoy./ Tinerii îşi caută identitatea, şi doresc să fie acceptaţi de ceilalţi. Jurnalista Sally Helgesen explică: „Ne întoarcem, adesea, spre /tinerii/ mai în vîrstă decît noi, care par să reprezinte ceea ce ne-ar place să devenim, şi încercăm să ne modelăm după ei“.

Pasiunea pentru cineva de acelaşi sex se poate dezvolta, de asemenea, datorită senzaţiei de singurătate, lipsei respectului de sine sau datorită necesităţii unui sprijin afectiv. Alan îşi aminteşte: „Principalul factor era instabilitatea mea afectivă şi lipsa unor relaţii strînse cu părinţii mei. Considerînd că nu puteam comunica cu ei, mă destăinuiam din ce în ce mai mult lui Marc“.

Doctorul Richard Kreipe spune că „relaţiile ce caracterizează o pasiune trecătoare nu trebuie considerate ca ‘homosexuale’, deoarece ele conduc foarte rar la contacte intime. În plus, o astfel de comportare nu indică nicidecum că un tînăr va deveni homosexual, atunci cînd va fi adult“. /Medical Aspects of Human Sexuality (Aspecte medicale ale sexualităţii umane)/. Alan continuă: „Temerile mele cu privire la sentimentele faţă de Marc au încetat. Am înţeles că acestea nu erau absolut deloc dăunătoare“.

Totuşi, faptul de a simţi o pasiune trecătoare pentru o persoană de acelaşi sex generează adesea depresiune, gelozie, o atitudine posesivă şi aproape o obsesie pentru persoana idolatrizată — sentimente nesănătoase, fără nici o îndoială! Cum te poţi debarasa de ele? Începe prin a reflecta calm şi obiectiv asupra persoanei pe care ai pus-o, ca să zicem aşa, pe piedestal. Nu este oare o fiinţă umană imperfectă, la fel ca celelalte, supusă la tot felul de slăbiciuni? (Romani 3:23) Din fericire, adolescenţii reuşesc, în general, să uite astfel de pasiuni atunci cînd se maturizează şi încep să se simtă mai siguri de ei înşişi.

Trebuie să rămîi vigilent

Totuşi, ce se poate face dacă pasiunea include gînduri sau visuri erotice faţă de cineva de acelaşi sex? Adu-ţi aminte că eşti în „floarea tinereţii“, perioadă în care eşti asaltat de dorinţe şi sentimente noi. (1 Corinteni 7:36) Pînă cînd vei învăţa cum să-ţi stăpîneşti aceste impulsuri, ai putea să resimţi unele dorinţe sexuale involuntare. Şi, deşi poate fi tulburător să te simţi atras de cineva de acelaşi sex, aceasta nu înseamnă că pe viitor vei deveni homosexual. Majoritatea tinerilor trec cu bine peste astfel de sentimente.

Însă, trebuie să se menţină vigilenţi pentru a nu cădea în capcana homosexualităţii. În 1 Corinteni 6:9, 10, Biblia lansează acest avertisment: „Nici fornicatorii, nici idolatri, nici adulterii, nici bărbaţii întreţinuţi pentru scopuri nenaturale, nici bărbaţii care se culcă cu bărbaţi /„homosexuali, perverşi“, Today’s English Version/ (...) nu vor moşteni Regatul lui Dumnezeu“. — Vezi Levitic 18:22; 20:13; Romani 1:26, 27.

Un tînăr care nutreşte gînduri impure se confruntă cu un risc serios, acela de a permite fanteziei să devină realitate. (Iacob 1:14, 15) Cercetările arată că „jocurile sexuale“ între persoanele de acelaşi sex sînt, din nefericire, foarte obişnuite în special la preadolescenţi. Desigur, majoritatea specialiştilor recunosc că acest comportament nu conduce, decît foarte rar, la un mod de viaţă homosexual. Totuşi, aceste „jocuri sexuale“ (în care tinerii se angajează fără să înţeleagă în realitate implicaţiile lor morale) sînt impure. Ele pot constitui chiar o formă de porneiʹa — cuvînt grecesc utilizat în Biblie pentru a desemna o conduită sexuală imorală cu un partener. (Iuda 7) O astfel de conduită nu numai că îi displace lui Iehova, dar ea îl poate determina pe un tînăr să se dedea la acte homosexuale şi să lase cicatrice psihologice durabile.

În consecinţă, dacă gînduri erotice faţă de o persoană de acelaşi sex îţi tulbură spiritul, străduieşte-te să te concentrezi asupra a ceea ce este „drept, cast şi vrednic de iubit“. (Filipeni 4:8) Evită lucrurile care stimulează dorinţele impure, cum ar fi unele emisiuni TV, filme pornografice, şi poate chiar şi unele reviste de modă sau de culturism, care prezintă manechine aproape goale. David, care era asaltat de fantezii şi visuri homosexuale cînd era adolescent, recunoaşte acum: „Sînt sigur că masturbarea şi pornografia contribuiau direct la aceste visuri, căci ceea ce vedeam în cărţile şi filmele erotice, îmi revenea în minte, adesea, în timpul nopţii“. Numai alimentîndu-şi mintea cu gînduri pure, a fost posibil să diminueze frecvenţa acestor fantezii obscene.

Jason, acum bătrîn într-o congregaţie creştină, a resimţit, de asemenea, nişte impulsuri homosexuale cînd era mai tînăr. El declară: „Cred că masturbaţia a agravat fanteziile mele sexuale. Această practică m-a determinat să mă gîndesc zilnic la lucruri vădit imorale, ceea ce a trezit în mine alte dorinţe impure, foarte puternice“. Trebuie să ‘faceţi să moară membrele corpului vostru cu privire la fornicaţie’. (Coloseni 3:5) Masturbaţia nu face decît să intensifice dorinţele rele.

Vei găsi totodată ajutor dacă te vei destăinui părinţilor tăi sau unui creştin matur. Ei îţi vor oferi probabil unele sugestii practice şi vor putea urmări progresul tău în lupta contra acestor sentimente. Jason s-a destăinuit unui creştin matur şi mai tîrziu cîtorva bătrîni de congregaţie. (Proverbe 11:14) El îşi aminteşte propunerea creştinului matur: „El m-a sfătuit să-mi lărgesc cercul de prieteni, pentru a nu-mi petrece tot timpul în compania aceloraşi persoane“.

Pînă să ajungă să-şi stăpînească impulsurile sexuale, Jason a considerat înţelept să-şi ia anumite precauţiuni suplimentare. El explică: „A trebuit să învăţ să nu mă dovedesc prea afectuos faţă de persoanele de acelaşi sex ca mine, care îmi excitau dorinţele sexuale. Prin a fi afectuos înţeleg a spune glume şi a îmbrăţişa cu amabilitate“. O astfel de autodisciplinare este în armonie cu următorul îndemn al apostolului Pavel: ‘Pedepseşte-ţi corpul, tratează-l cu asprime, instruieşte-l să facă ceea ce ar trebui şi nu ceea ce doreşte să facă’. — 1 Corinteni 9:27, The Living Bible.

Cum să învingi orice sentiment de culpabilitate

Se întîmplă uneori că tinerii încearcă un sentiment de culpabilitate şi sînt torturaţi de îndoieli mult timp după ce pasiunea lor s-a răcit. Unii se mai simt chinuiţi cînd îşi amintesc de jocurile cu caracter homosexual la care s-au dedat, fiind copii şi fără să cunoască gravitatea acestora.

Nu slujeşte la nimic dacă deplîngi trecutul mai ales dacă nu te mai simţi atras de persoanele de acelaşi sex.a La urma urmei, Iehova ‘iartă cu largheţe’ şi ia în considerare înţelegerea limitată a copiilor în ce priveşte problemele de ordin sexual. (Isaia 55:7) Putem deci ‘să ne liniştim inima înaintea lui cu privire la tot ce ne condamnă inima noastră, deoarece Dumnezeu este mai mare decît inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile’. (1 Ioan 3:19, 20) Totuşi, se poate dovedi util faptul de a discuta deschis aceste probleme cu părinţii voştri sau cu bătrînii congregaţiei creştine.

A avea o pasiune pentru cineva de acelaşi sex poate fi o experienţă jenantă şi dureroasă. Dar acest sentiment nu lasă obligatoriu cicatrice de neşters. Este una din încercările cu care se confruntă tinerii şi care poate fi învinsă prin autodisciplinare şi graţie ajutorului lui Iehova Dumnezeu.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Faptul de a vorbi despre sentimentele tale cu unul din părinţi sau cu un creştin matur, te poate ajuta să înţelegi situaţia în lumina ei reală.