Tinerii se întreabă . . .

Ce se petrece în corpul meu?

În corpul tău se petrec schimbări minunate.

În momentul de faţă eşti dispus să le numeşti oricum, numai minunate nu le consideri. Probabil că te simţi tulburat, complexat sau poate că te sperie ceea ce se întîmplă cu tine. O fată se exprima astfel: „Nu eram deloc pregătită pentru aşa ceva“. „Mă gîndeam că n-aş vrea să înceapă atît de devreme“. Un băiat ne relatează următoarele: „Nu ştiu dacă ceea ce mi se întîmplă este normal sau nu. Am 13 ani, iar organismul meu se schimbă. (...) Uneori mă simt singur şi am impresia că sînt ieşit din comun. Sînt de-a dreptul speriat că cineva îşi bate joc de mine“.

Este ceva firesc să încerci astfel de simţăminte. Eşti pe cale de a suferi anumite transformări pe care o adolescentă le-a descris cu următoarele cuvinte: „parcă organismul tău ar fi înnebunit de tot“. Însă, ceea ce pare să fie o „nebunie“ în această perioadă este un proces normal, fiindcă acum părăseşti etapa copilăriei, urmînd să devii adult. Acest proces se numeşte pubertate. Şi oricît de neliniştitoare ar fi denumirea de pubertate, ea nu este o boală, iar tu nu eşti primul (sau prima) care treci prin ea. Părinţii tăi au traversat şi ei această perioadă şi probabil la fel stau lucrurile acum cu colegii sau cu prietenii tăi de aceeaşi vîrstă. Poţi fi liniştit: şi tu vei supravieţui.

Dar, de fapt, ce fenomene ciudate se petrec în corpul tău?

Chimismul pubertăţii

Conform relatării biblice, cînd Isus avea vîrsta de 12 ani, „progresa (...) în dezvoltare fizică“ (Luca 2:52). Da, chiar şi Isus Cristos a trecut prin perioada pubertăţii. În această perioadă, în mod sigur vei observa o dezvoltare fizică marcantă. Cauza care declanşează această creştere rapidă este un adevărat mister, chiar un miracol! Aceasta ne-ar putea aduce aminte de parabola lui Isus despre omul care a semănat seminţe: „Sămînţa încolţeşte şi creşte fără să ştie cum“ (Marcu 4:27). Tot astfel, nici medicii nu pot descrie, decît foarte sumar, mecanismul pubertăţii.

Vîrsta pubertăţii debutează între 9 şi 16 ani (Ea diferă de la individ la individ, în cazul fetelor ea începe în general cu un an sau doi ani mai devreme). Creierul tău comandă atunci o surprinzătoare reacţie în lanţ, stimulînd funcţionarea unei minuscule glande situate la baza craniului, numită hipofiză. Glanda hipofiză reacţionează fabricînd nişte substanţe chimice numite hormoni, care, circulînd prin reţeaua sanguină, ajung la organele de reproducere, dînd semnalul pentru producerea altor hormoni. Testiculele băiatului vor produce hormoni masculini, cum ar fi testosteronul, în timp ce ovarele fetei vor produce hormoni feminini, cum ar fi hormonii estrogeni.

Aceşti hormoni provoacă la rîndul lor declanşarea funcţionării altor glande sau organe, iar ca urmare apar modificările fiziologice.

Schimbări care apar la fete

Dacă eşti fată, vei observa în primul rînd o creştere treptată a sînilor. Hormonii comandă începerea funcţionării glandelor mamare (Aceste glande care produc lapte le permit mamelor să-şi alăpteze sugarii). Sub acţiunea hormonilor începe şi dezvoltarea ţesuturilor adipoase, care asigură formatul specific al sînilor. Această grăsime se va depune, de asemenea, pe şolduri, coapse şi fese. Vei creşte în greutate şi probabil şi în înălţime.

Cu toate că majoritatea fetelor aşteaptă cu nerăbdare transformarea corpului lor, totuşi există unele schimbări de care nu se bucură. S-ar putea ca pe braţe şi pe picioare, dar mai ales la subsiori, să se accentueze pilozitatea. În unele ţări, această pilozitate este considerată disgraţioasă pentru o femeie, sau puţin estetică. Indiferent de consideraţiile modei, această schimbare este o manifestare naturală care marchează pragul maturizării.

O altă schimbare, pentru care probabil nu te prea bucuri, este o funcţionare cu mult mai intensă a glandelor sudoripare, care provoacă transpiraţii abundente. S-ar putea ca acest miros de transpiraţie să-ţi creeze jenă, însă dacă te vei spăla mai des şi vei purta permanent o vestimentaţie curată, aceasta nu va mai fi o problemă majoră. Unele tinere obişnuiesc să folosească anumite deodorante, ca precauţie suplimentară.

Un alt simptom specific este creşterea părului în zona organelor genitale, numită pilozitate pubiană. Dacă nu ţi s-a atras atenţia dinainte, acest fenomen ar putea să te neliniştească; dar el este foarte normal şi nu există nici un motiv să te ruşinezi din cauza lui.

Odată cu pubertatea poate să apară ceea ce cartea The New Teenage Body Book (Noutăţi anatomice ale adolescenţei) numeşte „problema numărul unu a adolescenţilor“, şi anume problema pielii. Datorită schimbărilor chimice din organism, pielea îţi va deveni mai grasă, şi din această cauză apare acneea juvenilă sub forma unor puncte şi coşuri. (Conform unui studiu efectuat în această privinţă, 90% din adolescenţi au declarat că suferă de acnee). Din fericire, printr-o igienă corespunzătoare a pielii, în majoritatea cazurilor această situaţie neplăcută poate fi învinsă. — Vezi în revista Treziţi-vă! din 22 februarie 1987 (engl.) articolul cu titlul: „Ce pot face pentru a mă vindeca de acnee?“

Schimbări la băieţi

La băieţi, primele semne ale pubertăţii nu sînt atît de vizibile ca în cazul fetelor. După intrarea în funcţiune a sistemului de reproducere, organele sexuale îşi măresc treptat volumul. Zona lor va fi acoperită de păr. Toate acestea sînt procese normale, naturale.

În acelaşi timp, vei cunoaşte poate o perioadă de creştere foarte rapidă. Se va dezvolta volumul ţesuturilor adipoase şi musculare. Vei deveni mai puternic, umerii ţi se vor lăţi. În mod treptat trăsăturile de copil vor fi înlocuite cu cele ale unui bărbat în toată firea.

O altă schimbare caracteristică pe care o vei observa este creşterea părului pe faţă, pe piept, pe picioare şi la subsiori, toate acestea sub acţiunea testosteronului. Ruth Bell, în cartea Changing Bodies, Changing Lives (Schimbări în corp, schimbări în viaţă), citează cuvintele unui tînăr: „La vîrsta de 14 ani, timp de două săptămîni am încercat să îndepărtez o pată care îmi apăruse sub nas. Oricît mă spălam, nu reuşeam să o îndepărtez. Şi cînd m-am uitat mai atent, am observat că începuse să-mi crească mustaţa“.

Nu există nici o legătură între densitatea părului de pe corp şi virilitate. Este doar o chestiune de ereditate. Cu alte cuvinte, dacă tatăl tău este păros pe piept, există posibilitatea ca şi tu să fii la fel. Acest lucru este valabil şi cu privire la barbă. În general, la sfîrşitul adolescenţei sau cel mult în jurul vîrstei de 19–20 de ani trebuie să începi să te bărbiereşti.

Probabil, vor fi momente cînd vei fi în situaţii penibile. Şi la băieţi se intensifică procesul de transpiraţie, ca şi la fete. Din această cauză va trebui să te preocupi mai mult de igiena corporală, pentru a nu răspîndi mirosul specific de transpiraţie. S-ar putea întîmpla ca, din cauza pielii devenită mai grasă, să apară acneea juvenilă (coşurile).

La vîrsta de 15–16 ani laringele îşi modifică volumul, ceea ce provoacă lungirea şi îngroşarea corzilor vocale: drept urmare şi vocea devine mai gravă. La unii tineri, această schimbare a vocii se produce într-un interval de timp foarte scurt, de la vocea de sopran ajung la cea de bariton. La alţii, această tranziţie durează săptămîni şi chiar luni de zile. Noua voce, cea gravă, alternează din cînd în cînd cu o voce subţire, piţigăiată, ceea ce produce situaţii umilitoare. În asemenea momente trebuie micşorată intensitatea vocii. După o perioadă de timp, vocea se va egaliza. Este bine să ai simţul umorului şi să ştii să faci „haz de necaz“, ceea ce te va face să treci mai uşor peste clipele penibile.

Creşterea cea mai semnificativă

Procesul de transformare a tînărului în urma căruia el devine un adult este de-a dreptul fascinant şi pasionant! Bineînţeles că poate aduce cu sine şi o oarecare jenă şi nelinişte, dar un lucru este sigur: acest proces de transformare nu poate fi nici accelerat, nici încetinit. Aşadar, în loc să ai o atitudine duşmănoasă sau temătoare faţă de schimbările inerente pubertăţii, mai degrabă ar trebui să le accepţi cu bunăvoinţă şi bucurie, ba chiar cu simţul umorului. Trebuie să înţelegi că pubertatea nu este o stare definitivă, ea constituie doar o etapă trecătoare. Cînd această etapă furtunoasă a pubertăţii se va încheia, vei ieşi din ea un bărbat adult sau o femeie adultă!

Totodată, să nu uiţi nici o clipă că cea mai importantă şi semnificativă creştere nu va rezulta din modificarea înălţimii, taliei sau fizionomiei, ci din dezvoltarea personalităţii tale, atît pe plan afectiv, cît şi din punct de vedere mintal şi spiritual. Apostolul Pavel scria următoarele: „Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, gîndeam ca un copil, judecam ca un copil; dar acum cînd am devenit bărbat, am eliminat trăsăturile caracteristice ale copilului“. (1 Corinteni 13:11). Nu este suficient să arăţi ca un adult. În mod treptat trebuie să-ţi însuşeşti modul de procedare, de vorbire şi de gîndire al unui adult. Aşadar, nu te nelinişti atît de mult din cauza transformărilor fizice care se petrec în organismul tău, încît să neglijezi din acest motiv să te preocupi de „omul tău interior“! — 2 Corinteni 4:16.

Totuşi, sub anumite aspecte, s-ar putea ca pubertatea să-ţi cauzeze neplăceri. În următorul articol al serialului nostru vom analiza modul în care pot fi stăpînite aceste situaţii nou-intervenite.

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

După o perioadă de creştere intensă, mînecile hainei sînt prea scurte