„Chiar trebuie să o faceţi“
De la corespondentul din Columbia al revistei Treziţi-vă!
UN CUPLU tînăr din Missouri, Statele Unite, explică: „Prima dată cînd am auzit de posibilitatea de a deveni membri în cadrul Programului internaţional de construcţii cu personal voluntar a fost în vara anului 1988, cînd nişte prieteni s-au întors dintr-o misiune de la biroul filialei Societăţii Watch Tower din Honduras, America Centrală. «Chiar trebuie să o faceţi!» au spus ei, plini de entuziasm.“
Programul de construcţii menţionat este cel promovat de Martorii lui Iehova pentru construirea birourilor filialelor lor din întreaga lume. În vederea calificării pentru acesta, personalul în perspectivă trebuie să lucreze mai întîi la sediul central al Societăţii Watch Tower din Brooklyn, New York, unde deprinderile şi aptitudinile lor în muncă pot fi evaluate. Aşadar, bărbatul din Missouri a luat legătura cu Biroul Societăţii din Brooklyn şi s-a oferit să lucreze temporar acolo ca voluntar.
În timp ce era la sediul din Brooklyn, soţul s-a înscris să lucreze într-o altă ţară. Apoi, întorcîndu-se în Missouri, el şi soţia sa au început să facă economii în vederea aşteptatei lor călătorii. Cîteva luni mai tîrziu le-a sosit scrisoarea cu repartizarea. Urmau să plece în Columbia, America de Sud!
Din 1987 pînă în 1990, peste o mie de lucrători voluntari temporari au venit în Columbia pe cheltuiala lor, pentru a petrece aici de la două săptămîni pînă la două luni, ca să ajute la construirea unei noi mari filiale şi a unei tipografii a Martorilor lui Iehova. În plus, aproape 80 de alţi voluntari din 14 ţări diferite au lucrat mai mult de un an la acest mare proiect din Columbia. Unii dintre aceşti lucrători au ajutat înainte de aceasta, pentru perioade de timp scurte sau lungi, la construirea de noi anexe de filială în ţări ca Nigeria, Filipine, Guyana, El Salvador, Guatemala, Costa Rica, Perú şi Ecuador.
Lucrătorii voluntari care sosesc în Columbia sînt ajutaţi de gazdele lor să-şi rezolve problemele legate de imigrare şi de taxele vamale. Apoi ei sînt transportaţi cu maşina la şantierul din Facatativá, la circa 50 de kilometri nord-vest de Bogotá.
Vizitarea şantierului
Pentru fiecare nou venit, prima zi în cadrul proiectului de construcţie include o vizitare a şantierului şi primirea tuturor instrucţiunilor necesare. Majoritatea lucrătorilor din Programul internaţional de construcţii — şi în ultimii ani au fost prezenţi în orice moment între 40 şi 60 — trăiesc în locuinţe ce au fost achiziţionate în apropierea şantierului.
Noii muncitori constructori primesc informaţii privitor la programul de muncă şi la cel al întrunirilor creştine, pentru participarea în activitatea de predicare de la sfîrşit de săptămînă şi pentru îngrijirea corectă a locuinţelor lor. Sînt acordate totodată informaţii privitoare la serviciul spălătoriei precum şi la participarea la programul matinal de discuţii biblice şi subiecte în legătură cu acestea.
Camerele puse la dispoziţie sînt confortabile, mesele sînt calde şi nutritive, iar rufele sînt restituite rapid, spălate şi călcate. Nu se scapă nimic din vedere pentru a face ca viaţa voluntarilor să fie cît mai plăcută posibil.
Aceşti noi veniţi sînt de obicei surprinşi să descopere că proiectul clădirii este mult mai mare decît se aşteptau ei. Pe o coastă ce conduce la o pădure deasă veşnic verde de pe muntele din spate, munca este în plină desfăşurare la cele două clădiri de locuinţe a cîte cinci etaje fiecare. Acestea vor găzdui în final 250 de membri din personalul filialei din Columbia, numit familia Betel. De-a lungul lunilor ce au trecut, noii veniţi au văzut echipe lucrînd la montarea instalaţiilor de apă, electrice, şi a scheletelor din oţel laminat pentru turnarea pereţilor.
Sala de mese, în care 400 de persoane stau confortabil, este umplută cu 600 sau mai multe persoane la sfîrşit de săptămînă, cînd un aflux de lucrători voluntari locali iau masa utilizînd sistemul de autoservire. Cu excepţia cîtorva retuşări finale, sala de mese este acum terminată.
În clădirea mare cu două etaje a tipografiei au fost deja transferate Secţia de expediţie şi Secţia de prese plane. În timp ce noii veniţi trec pe la etajul al doilea al tipografiei, ghidul scoate în evidenţă cu mîndrie uriaşa nouă presă rotativă offset, Hantscho. Cîţiva membri de la tipografia din Brooklyn dirijează montarea acesteia, ajutaţi de alţi voluntari iscusiţi.
Această rotativă computerizată ce cîntăreşte 65 de tone şi are 27 de metri lungime, este una dintre cele mai extraordinare prese ce există astăzi. Ea produce 38.000 de exemplare pe oră ale ediţiilor spaniole ale revistelor Turnul de veghere şi Treziţi-vă! pentru distribuire în toată partea de nord-vest a Americii de Sud. Mai mult de 155.000 de Martori ai lui Iehova din Columbia, Venezuela, Panama, Ecuador şi Peru au început să primească recent revistele lor în culori de la această presă de tipărit.
Ajutorul voluntarilor locali
La proiectul de construcţie participă şi mulţi voluntari columbieni, atît bărbaţi, cît şi femei. Ei sînt mîndri să lucreze la noua lor filială, după cum o numesc ei. Unii dintre aceştia stau în locuinţele provizorii din apropierea şantierului, iar alţii fac regulat naveta din Bogotá şi din alte oraşe vecine. La sfîrşit de săptămînă şi în zilele de sărbătoare vin, alternativ, încă 50 pînă la 150 de lucrători voluntari din circa 100 de congregaţii ale Martorilor lui Iehova din Bogotá şi din împrejurimi.
Un lucrător constructor voluntar din Canada, expert în montarea scheletelor din oţel laminat şi a pereţilor semifabricaţi, a făcut această observaţie: „Fraţii localnici sînt dornici să înveţe, iar calitatea muncii lor este tot la fel, dacă nu şi mai bună decît cea pe care o vedeţi acasă la un proiect comercial.“
Un voluntar însărcinat din 1987 cu munca grea a excavatului adaugă: „Avem o grupă de bărbaţi, printre care un număr de fraţi localnici care efectuează o muncă de calitate. Unii dintre aceştia de-abia ştiau înainte cum se conduce o maşină, dar ei s-au desăvîrşit ca excelenţi manipulanţi ai utilajelor.“
Unii tineri columbieni, care lucraseră cu regularitate pe şantier, au făcut cereri pentru a intra în rîndurile familiei Betel, care se va lărgi considerabil în curînd. Alţii se vor reîntoarce la lucrarea de predicare cu timp integral în Columbia. Toţi aceştia au crescut mult în spiritualitate prin faptul că au servit ca lucrători voluntari în construcţii, aici, în această atmosferă de familie Betel.
O muncă satisfăcătoare
Mii de persoane care au participat la Programul Internaţional de construcţii cu personal voluntar au mărturisit că aceasta a fost o perioadă semnificativă în viaţa lor. „Este ceva cu totul aparte“, spunea un voluntar din Mississippi (S.U.A.) despre proiectul din Columbia. „Oamenii îl fac să fie aparte. Dacă ar fi posibil, mi-ar place să fac acest lucru întotdeauna. Poţi construi clădiri oriunde, dar ceea ce constituie diferenţa este munca împreună cu fraţii.“ Faptul de a fi zilnic în contact cu creştini care produc roadele spiritului lui Iehova este ceva cu totul diferit de faptul de a lucra cu oameni din lume!
Timpul despărţirii pentru lucrătorii temporari vine de obicei mult prea repede. Atunci au loc îmbrăţişări şi se varsă multe lacrimi. Cît de des sînt auzite cuvinte de despărţire ca: „Am dori să mai putem sta.“, „Ne-ar fi plăcut să mai rămînem!“ Toţi pleacă de aici cu o apreciere profundă faţă de fraternitatea internaţională a Martorilor lui Iehova. Ei au gustat anticipat ce va însemna în viitor să trăieşti şi să munceşti împreună la extinderea Paradisului pînă la marginile pămîntului.
Bineînţeles, nu oricine poate participa la acest program internaţional de construcţii. Dar pentru cei cărora circumstanţele le permit, Programul Internaţional de construcţii cu personal voluntar le deschide larg o poartă nouă şi emoţionantă de ocazii minunate.