Ce divertismente veţi alege?
A AVEA un punct de vedere echilibrat cu privire la divertismente este ceva, iar a manifesta echilibru în alegerea divertismentelor este cu totul altceva. Este clar că divertismentele îşi au locul lor, dar o mare parte din ele sînt lipsite de valoare şi constituie pur şi simplu pierdere de timp. Şi, totuşi, trebuie să luăm zi de zi decizii — iar acest lucru nu este întotdeauna uşor.
Aşa cum am văzut, industria divertismentelor nu ne facilitează decizia. Există o supraabundenţă de posibilităţi de alegere, însă de mii de ani Biblia le dă oamenilor sinceri îndrumarea necesară. Tehnologia modernă nu a făcut ca principiile Bibliei să fie demodate; dimpotrivă, ele sînt mai utile şi mai necesare ca oricînd în aceste timpuri dificile. Să vedem, aşadar, cum putem aplica aceste principii la cele două domenii periculoase ale divertismentelor — conţinutul lor şi timpul pe care îl consumă.
Ce îndrumări dă Biblia?
Un tînăr se sinucide şi se descoperă că era captivat de muzica rock heavy-metal care încurajează sinuciderea. O adolescentă de 14 ani o ucide pe mama ei lovind-o cu o măciucă, şi se pare că şi ea era obsedată de heavy-metal. Un băiat de 15 ani ucide o femeie, iar avocatul lui susţine că a fost influenţat de filmele de groază. Rulează un nou film avînd ca temă violenţa între bande, şi au loc lupte între grupuri de tineri chiar în incinta cinematografelor şi între tinerii care stau la rînd pentru bilete.
Evident, conţinutul divertismentelor pe care le alegem au într-o anumită măsură efect asupra noastră. Unii specialişti ar putea considera faptele menţionate mai sus ca fiind doar nişte cazuri izolate, deci neconclusive. Principiile biblice ating însă rădăcina problemei. Meditaţi, de exemplu, la aceste cuvinte semnificative: „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii [cei stupizi, NW] va avea necaz“ (Proverbele 13:20). Nu înseamnă unele divertismente exact acest lucru — să umbli, sau să te asociezi, cu persoane stupide, adică insensibile din punct de vedere moral? În mod similar, 1 Corinteni 15:33 spune: „Nu vă înşelaţi: «Prieteniile rele strică obiceiurile bune»“. Aici nu există nici un echivoc, nici specialişti cu puncte de vedere contradictorii discutînd aprins pe marginea statisticilor. Este o simplă lege a naturii umane. Dacă ne asociem cu regularitate cu persoane corupte din punct de vedere moral, propriile noastre obiceiuri vor avea de suferit.
Aceste principii sînt valabile şi cînd este vorba de idolatrizarea starurilor din domeniul sportului, cinematografului, televiziunii şi muzicii. Deşi starurile exaltă adesea violenţa sau imoralitatea atît pe scenă, cît şi în viaţa particulară, fanii lor — în special cei tineri — aproape le adoră. Ziarul The European făcea recent observaţia: „Sociologii subliniază faptul că într-o societate din ce în ce mai secularizată, starurile pop joacă probabil rolul pe care îl juca altădată religia în viaţa multor tineri“. Dar să observăm ce spune Psalmul 146:3: „Nu vă încredeţi în cei mari, în fiul omului, în care nu este mîntuire“. Iar la Proverbele 3:31 citim: „Nu invidia pe omul violent şi nu alege nici una din căile lui“.
Un alt principiu fundamental: Cînd iau decizii, creştinii trebuie să ia în considerare efectul acestora nu numai asupra lor înşişi, ci şi asupra altor membri ai congregaţiei creştine, inclusiv asupra celor cu o conştiinţă mai sensibilă (1 Corinteni 10:23–33). Dar Biblia nu numai că ne avertizează cu privire la lucrurile negative, ea ne ajută, de asemenea, să stabilim normele pentru tipul de divertismente pe care îl putem alege fără pericol. Apostolul Pavel a sfătuit: „Încolo, fraţilor, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă gîndiţi“. — Filipeni 4:8.
Aceste principii au îndrumat poporul lui Dumnezeu timp de secole. Creştinii din Roma antică nu au avut nevoie de vreo lege explicită care să le spună că luptele gladiatorilor, cu tot măcelul şi sadismul lor, nu constituie o distracţie potrivită. Ei pur şi simplu au aplicat principii cum sînt cele menţionate mai sus şi prin aceasta s-au protejat pe ei, familiile şi congregaţiile lor.
Cum să alegeţi
Creştinii adevăraţi procedează la fel în zilele noastre. Cînd aleg o formă de divertisment, ei verifică mai întîi conţinutul ei moral. Cum? Ei bine, înainte de a cumpăra un disc, de exemplu, ei se uită la coperta acestuia. Cum este prezentată muzica? Promovează ea valori degradate? Exaltă ea ura, răzvrătirea, furia, sexul şi seducţia? Uneori este posibil să se verifice şi versurile cîntecelor. În mod similar, cărţile au un sumar al conţinutului şi uneori există comentarii ale criticilor. Şi filmele sînt adesea comentate în rubricile de actualitate cinematografică din ziarele şi revistele locale. În unele ţări filmele sînt clasate pe categorii pentru a putea oferi indicaţii utile. Evident, dacă lumea degradată de astăzi consideră anumite divertismente prea senzuale, imorale sau violente, este greu de imaginat ca un creştin să-şi coboare normele sale şi să-şi nutrească de bună voie mintea şi inima cu ele.
Pe de altă parte, înţeleptul rege Solomon a avertizat cîndva: „Nu fi prea drept şi nu te socoti prea înţelept; pentru ce să te pierzi singur?“ (Eclesiastul 7:16). Cînd este vorba de divertismente, este foarte uşor să cazi în capcana de a te considera mai drept decît alţii. Poate sîntem fermi în ce priveşte o alegere pe care am făcut-o, cîntărind cu grijă şi sub rugăciune principiile Bibliei. Însă, constatăm poate că alţii care trăiesc conform aceloraşi principii decid întrucîtva diferit. Nu vă privaţi singuri de bucurie. Fiecare dintre noi trebuie să fie răspunzător de propriile sale alegeri. — Galateni 6:4.
Cum să nu depăşim măsura?
Scara de valori a lumii este extrem de disproporţionată în ce priveşte prioritatea acordată timpului liber. De exemplu, un editorial recent din revista comercială Parks & Recreation numea recrearea drept „esenţa vieţii“. În aceeaşi ordine de idei, iată ce spunea recent The New York Times Magazine despre seara de sîmbătă, rezervată în mod obişnuit destinderii: „Dacă faci un total, în viaţă există mai multe zile lucrătoare decît seri de sîmbătă, dar seara de sîmbătă este cea care dă sens vieţii“. Unii sociologi chiar susţin că în ţările mai bogate societatea este în prezent axată pe distracţie, religia însăşi nefiind altceva decît o altă activitate recreativă.
Importanţa exagerată acordată divertismentelor nu-i surprinde pe creştini. Biblia a profeţit cu mult timp în urmă că în aceste critice ‘zile din urmă’, oamenii vor fi „iubitori de sine . . . iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:1–4). Dar principiile Bibliei ne ajută să păstrăm o ordine corectă a priorităţilor. Aşa cum a spus Isus, trebuie ‘să-l iubeşti pe DOMNUL Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată gîndirea ta şi cu toată puterea ta’ (Marcu 12:30). De aceea, pentru poporul lui Dumnezeu, iubirea faţă de el ocupă primul loc în viaţă. Departe de a-şi considera ministerul creştin drept o activitate de efectuat în timpul liber, acesta are prioritate absolută. Chiar munca lor laică nu serveşte decît la susţinerea acestei cariere vitale. — Matei 6:33.
Aşadar, cînd este vorba de divertismente, un creştin trebuie să calculeze preţul, să determine cît timp îi vor răpi acestea în comparaţie cu cît timp merită să le dedice (Luca 14:28). Dacă destinderea respectivă va însemna neglijarea unor lucruri importante, de pildă studiul biblic personal sau familial, vizitarea colaboratorilor în credinţă, ministerul creştin sau unele obligaţii familiale esenţiale, atunci aceasta nu merită preţul.
Ce relevă opţiunile noastre despre noi
Cantitatea de timp pe care o consacrăm divertismentelor relevă multe lucruri despre priorităţile noastre, întocmai cum conţinutul formei de recreare pe care o alegem relevă multe lucruri despre moralitatea noastră şi despre sinceritatea dedicării noastre. Opţiunile noastre le vor comunica altora ce fel de persoane sîntem şi care sînt valorile noastre. Ele le vor spune prietenilor noştri, familiei şi congregaţiei noastre dacă sîntem echilibraţi sau rigizi, consecvenţi sau ipocriţi, rezonabil de drepţi sau drepţi pînă la exces.
Să permitem ca deciziile pe care le luăm să reflecte ceea ce noi şi familia noastră sîntem în realitate, deoarece stăm înaintea Creatorului care examinează inimile şi motivaţiile tuturor. Evrei 4:13 spune: „Nici o făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face“. Numai Dumnezeu cunoaşte răspunsul la întrebarea care stă la baza acestei chestiuni: Ne lăsăm noi într-adevăr ghidaţi de principiile sale în toate aspectele vieţii?
[Legenda fotografiei de la pagina 8]
Forma de distracţie pe care o alegem relevă multe lucruri despre noi şi despre familia noastră
[Legenda fotografiei de la pagina 9]
Sînteţi prudent cu privire la ceea ce vizionaţi, ascultaţi şi citiţi?