Partea a VI-a

Ştiinţa — Necontenita căutare a adevărului

Ştiinţa şi problemele secolului XXI

NOUĂ, opt, şapte, şase . . .! Numărătoarea inversă pentru lansarea unei rachete? Nu, mai degrabă numărătoarea inversă pentru numărul de ani care ne despart de momentul în care omenirea va fi catapultată în incertitudinile secolului XXI.a

Bazându-se pe realizările ştiinţifice ale secolului trecut, mulţi poate sunt sincer convinşi că ştiinţa va putea rezolva orice problemă pe care ar aduce-o secolul XXI.b Ei împărtăşesc, probabil, opinia autorului francez de la începutul acestui secol. „În prezent, ştiinţa este destinată să guverneze lumea“, a scris el. „De acum înainte, guvernarea lumii nu mai aparţine divinităţii, ci ştiinţei, ştiinţei ca binefăcător al oamenilor şi eliberator al omenirii.“

Pentru ca ştiinţa să fie la înălţimea acestor aşteptări, ea ar trebui să rezolve multe dintre problemele pe care ea însăşi le-a generat.

Devastarea mediului înconjurător, de care ştiinţa este răspunzătoare, este alarmantă. Cartea 5000 de zile pentru salvarea planetei afirmă: „Dacă noi continuăm actuala cursă de exploatare a mediului, problema nu se mai pune dacă societatea modernă va supravieţui secolului următor, ci dacă va dispărea cu o explozie sau cu un geamăt“.

Aceasta nu prea pare o alternativă de dorit.

Limitele ştiinţei

„Mulţi savanţi din secolul XIX . . . au crezut adesea că vor ajunge într-o bună zi în posesia adevărului absolut şi a înţelegerii supreme“, spune cartea The Scientist. „Succesorii lor, continuă cartea, nu vorbesc decât despre o «înţelegere parţială», despre o continuă apropiere de adevăr, fără ca să-l poată înţelege vreodată în mod complet.“ Această absenţă a cunoaşterii absolute limitează în mod serios posibilităţile ştiinţei.

Faptele ştiinţifice nu s-au schimbat niciodată de-a lungul anilor, în timp ce teoriile ştiinţifice s-au schimbat — şi încă de repetate ori. De fapt, uneori teoriile oscilau de la o extremă la alta. De exemplu, medicii credeau cândva că sângerarea era remediul pentru o maladie gravă. Mai târziu, ei au fost de părere că transfuzarea sângelui era soluţia. În prezent unii încep să înţeleagă că este mai bine să nu urmeze nici una dintre aceste metode, ci să caute tratamente alternative mai puţin periculoase.

Evident, ceea ce ştiu savanţii este cu mult mai puţin decât ceea ce nu ştiu. The World Book Encyclopedia notează: „Botaniştii încă nu cunosc cu exactitate cum anume are loc procesul fotosintezei. Biologii şi biochimiştii încă nu au găsit răspunsul la întrebarea cum anume a apărut viaţa. Astronomii încă nu au dat o explicaţie satisfăcătoare cu privire la originea universului. Medicii şi fiziologii nu cunosc cauza sau tratamentul cancerului, nici nu ştiu cum să vindece diversele maladii virale . . . Psihologii nu cunosc toate cauzele afecţiunilor mintale“.

Ştiinţa este, de asemenea, limitată în sensul că ea nu poate fi mai bună decât savanţii înşişi. Cu alte cuvinte, carenţei în cunoaştere a unui savant i se adaugă imperfecţiunea sa. Autorii cărţii 5000 de zile pentru salvarea planetei au descoperit că „în mod frecvent . . . unele organizaţii specializate într-un anumit domeniu manipulau cercetarea, falsificau diagramele cost-profit şi nu dădeau publicităţii anumite informaţii pentru a vinde produse nocive sau pentru a continua activităţi nefaste pentru mediu“.

Chiar dacă majoritatea savanţilor sunt cinstiţi, acesta nu este totuşi un motiv de a-i ridica în slăvi pe ei sau activitatea lor. „Ei sunt ca toţi oamenii“, spune savantul de origine britanică Edward Bowen. „Fiecare îşi are lipsurile lui. Unii sunt devotaţi, alţii lipsiţi de scrupule, unii geniali, alţii de-a dreptul obtuzi. Am cunoscut unii dintre cei mai renumiţi savanţi, bărbaţi care au făcut un bine extraordinar omenirii. Şi, în timp ce nu am cunoscut nici un savant care să fi fost întemniţat, am cunoscut unii care ar fi meritat-o din plin.“

Evident, din cauza numeroaselor sale limite, ştiinţa modernă nu este capabilă să rezolve problemele secolului XXI. Ea a eşuat în special în ce priveşte protejarea mediului şi, în loc să contribuie la eliminarea războiului, ea a contribuit la crearea armelor de distrugere în masă.

Se impune o acţiune urgentă

Cu toţii sunt de acord că trebuie să se întreprindă ceva de urgenţă. Anul trecut, în noiembrie, un grup de 1 575 de savanţi, printre care 99 de laureaţi ai premiului Nobel, au emis o declaraţie intitulată „Avertismentul savanţilor lumii pentru omenire“, care spune printre altele: „Nu mai rămân decât unul sau câteva decenii până când şansa eliminării ameninţărilor cu care ne confruntăm în prezent să fie pierdută şi perspectivele pentru omenire să fie restrânse în mod cosiderabil“. Ei afirmau: „Omul şi natura se află în conflict“.

Avertismente similare au răsunat şi mai înainte. De fapt, în 1952, Bertrand Russell, filozof britanic din secolul XX, el însuşi un apărător al ştiinţei, a afirmat: „Dacă vrem ca viaţa umană să continue în pofida ştiinţei, omenirea va trebui să înveţe să-şi controleze pasiunile într-un mod care în trecut nu a fost necesar. Oamenii vor trebui să se supună legii, chiar şi atunci când vor considera că legea este nedreaptă şi arbitrară . . . Dacă lucrul acesta nu se va realiza, rasa umană va pieri, şi va pieri din cauza ştiinţei. O alegere clară trebuie făcută în interval de cincizeci de ani, alegerea între Raţiune şi Moarte. Şi prin «Raţiune» înţeleg consimţământul de a se supune legii stabilite de către o autoritate internaţională. Mă tem că omenirea va alege Moartea. Sper să greşesc“.

Adevărul este că oamenii dispuşi să respecte normele drepte sunt în prezent puţini. Regretatul apărător al drepturilor cetăţeneşti, Martin Luther King, a făcut această remarcă potrivită: „Puterea noastră ştiinţifică a depăşit puterea noastră spirituală. Avem proiectile bine dirijate şi oameni prost dirijaţi“. Însă, în realitate Russel a descoperit, fără să-şi dea seama, soluţia la problemele lumii când a spus că omenirea va trebui ‘să se supună legii stabilite de către o autoritate internaţională’.

Cine poate rezolva problema?

Este adevărat că Bertrand Russell nu s-a referit la o autoritate divină când a vorbit despre legea stabilită de o autoritate internaţională. Însă, ascultarea de legile emise de o astfel de autoritate este exact ceea ce se impune. Categoric, legile şi autorităţile umane nu oferă soluţia. Ele nu vor putea schimba niciodată lumea şi astfel să împiedice dezastrul. Filele întunecate ale istoriei dovedesc faptul că oamenii au nevoie de o conducere divină.c

Într-adevăr, numai Atotputernicul Dumnezeu, al cărui nume este Iehova, poate furniza o autoritate internaţională care să aibă puterea şi capacitatea de a rezolva problemele secolului XXI (Psalmul 83:18). Autoritatea căreia totul trebuie să i se supună pentru a primi viaţă este Regatul lui Dumnezeu, un guvern mondial ceresc instituit de Creatorul, Iehova Dumnezeu.

Cu mult timp în urmă, Biblia a profeţit cu privire la acest guvern: „Căci un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat; şi guvernarea va fi pe umărul lui; şi numele lui va fi . . . Prinţ al Păcii. Creşterea guvernării sale şi a păcii nu va avea sfârşit“ (Isaia 9:6, 7, King James Version). Acest copil profeţit, Isus Cristos, a fost conceput în mod miraculos de fecioara Maria şi s-a născut în Betleemul Iudeei. — Luca 1:30–33.

Când a fost pe pământ Isus i-a învăţat pe discipolii săi să se roage pentru guvernul lui Dumnezeu, zicând: „Voi, deci, aşa să vă rugaţi: . . . «Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pămînt»“ (Matei 6:9, 10). Numai puternicul spirit sfânt al lui Iehova Dumnezeu, forţa sa activă, îi poate ajuta pe oamenii binevoitori să facă schimbările necesare în viaţa lor în armonie cu legile drepte ale guvernului său. Ştiinţa nu poate. Miile de ani de discordie şi confuzie sunt o dovadă în acest sens.

Iehova Dumnezeu, a cărui cunoştinţă ştiinţifică exactă este nelimitată, va veghea ca pământul să se bucure de aceleaşi condiţii paradiziace care au existat în grădina Edenului când a creat prima pereche umană. Atunci el le-a zis: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l“ (Geneza 1:28). Deşi ei nu au fost ascultători şi nu au dus la îndeplinire acea misiune, Iehova Dumnezeu va veghea ca scopul său original — şi anume transformarea pământului într-un paradis — să fie realizat. „Eu am spus şi Eu voi face se să întîmple“, a spus el (Isaia 46:11). Dar când va fi realizat scopul original al lui Dumnezeu cu privire la pământ?

Isus Cristos şi apostolii săi au descris condiţiile care aveau să existe pe pământ în „zilele din urmă“, exact înainte ca Regatul lui Dumnezeu să înlocuiască toate guvernele umane (2 Timotei 3:1–5; Matei 24:3–14, 37–39; 2 Petru 3:3, 4). Când cineva citeşte aceste profeţii biblice şi le compară cu evenimentele mondiale se convinge că trăim în timpul când Regatul lui Dumnezeu va întreprinde acţiunea descrisă în Biblie la Daniel 2:44: „În zilele acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi distrusă şi care nu va trece sub stăpînirea unui alt popor. Ea va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii, dar ea însăşi va dăinui pentru totdeauna“.

Viaţa în viitorul apropiat

Încercaţi să vă imaginaţi ce va însemna aceasta pentru viitorul apropiat! Ce lucruri minunate îi sunt rezervate omenirii în secolul care vine, dacă nu chiar mai devreme! Consecinţele tragice ale miilor de ani de domnie umană imperfectă, de religie ipocrită, de comerţ lacom şi de ştiinţă a acestei lumi vor fi înlocuite de domnia divină, care îi va binecuvânta pe oameni cu mult peste cele mai mari aşteptări ale lor.

Iată cum descrie Biblia condiţiile care vor domni cu siguranţă în dreapta lume nouă a lui Dumnezeu: „Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei, Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici plîns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintîi au trecut“. — Apocalipsa 21:3, 4.

De aceea, este extrem de important să fiţi conştient de numărătoarea inversă care se va sfârşi în curând odată cu distrugerea acestui sistem mondial dominat de puternicul şi invizibilul conducător al lumii, Satan Diavolul (Ioan 12:31; 2 Corinteni 4:3, 4). Este vital să învăţaţi despre voinţa lui Dumnezeu şi să o îndepliniţi, deoarece Biblia promite: „Şi lumea trece, şi pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămîne în veac“. — 1 Ioan 2:17.

Aşadar, cât încă mai este timp, profitaţi în mod înţelept de măsurile luate de Iehova în vederea supravieţuirii. Atunci veţi avea privilegiul de a vă bucura de viaţă în viitor, da, pe parcursul secolului XXI ce se profilează la orizont şi al secolelor fără număr care vor urma.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 23]

O veste bună în mijlocul veştilor rele

În pofida progresului ştiinţific există încă mulţimi de copii înfometaţi şi de adulţi lipsiţi de vlagă. Dar, în curând, sub Regatul mesianic al lui Dumnezeu, „va fi belşug de grîne în ţară pînă pe vîrful munţilor“. — Psalmul 72:16.

În pofida progresului ştiinţific, milioane de oameni sunt victime ale oprimării şi violenţei. Dar în curând Regele Regatului mesianic al lui Dumnezeu „va scăpa pe săracul care strigă şi pe cel necăjit care n-are nici un ajutor . . . Va răscumpăra sufletele lor din apăsare“. — Psalmul 72:12–14.

În pofida progresului ştiinţific, numărul oamenilor străzii, al celor lipsiţi de locuinţă şi de hrană suficientă, continuă să crească pretutindeni. Dar, în curând, sub Regatul mesianic al lui Dumnezeu oamenii „vor construi case şi le vor locui . . . Nu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănînce rodul“. — Isaia 65:21, 22.

În pofida progresului medical, maladii care s-ar putea preveni continuă să secere milioane de vieţi. Dar în curând, sub domnia Regatului mesianic al lui Dumnezeu ‘nici un locuitor nu va zice: «Sînt bolnav!»’. — Isaia 33:24.

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Pretutindeni pe pământ viaţa va deveni o desfătare

[Provenienţa fotografiei]

Cu amabilitatea parcului de animale şi şerpi Hartebeespoortdam