Dezastrele naturale: ajutaţi-i pe copii să le depăşească
CUTREMURE, tornade, incendii, inundaţii, uragane — cât de neajutoraţi suntem în faţa furiei naturii! Adulţii constată deseori că au nevoie de ani de zile pentru ca imaginile îngrozitoare întipărite în minte de un dezastru natural să înceapă să se şteargă. Nu trebuie să ne surprindă deci faptul că copiii au nevoie de un ajutor suplimentar ca să-şi revină după experienţe de acest gen.
Agenţia Federală a Statelor Unite pentru Intervenţii în caz de Calamitate (FEMA) este de părere că, imediat după un dezastru, copiii se tem în general de următoarele lucruri: 1) că vor rămâne singuri, 2) că vor fi despărţiţi de familie, 3) că evenimentul se va repeta şi 4) că cineva se va accidenta sau va muri. Dacă eşti părinte, cum poţi ca, imediat după ce a avut loc un dezastru, să-l linişteşti pe copil? FEMA ne dă următoarele sugestiia:
Încercaţi să rămâneţi împreună ca familie. Faptul de a rămâne împreună îi dă siguranţă copilului vostru şi îi spulberă teama de a fi abandonat. În timp ce căutaţi ajutor este mai bine să nu vă lăsaţi copilul în grija rudelor sau a prietenilor sau la un centru de evacuare. „Copiii se îngrijorează — spune FEMA — şi se tem că părinţii nu se vor mai întoarce.“ Dacă trebuie să mergeţi undeva, pe cât posibil, luaţi-vă copilul cu voi. În felul acesta „copilul nu-şi va forma obiceiul de a se agăţa de voi“.
Faceţi-vă timp să-i explicaţi situaţia cu calm şi hotărâre. Spuneţi-i copilului tot ce ştiţi despre dezastru. Dacă este cazul, explicaţi-i de mai multe ori. Spuneţi-i în mod clar ce se va întâmpla în continuare. De exemplu, aţi putea spune: „Diseară vom rămâne cu toţii în adăpost“. Aplecaţi-vă şi vorbiţi-le copiilor la nivelul ochilor lor, îngenunchind dacă este necesar.
Încurajaţi-vă copilul să vorbească. „Ca să-i reduceţi copilului îngrijorarea, comunicarea vă este de cel mai mare ajutor“, susţine FEMA. Ascultaţi ce are de spus fiecare copil despre dezastru şi despre temerile sale. (Compară cu Iacov 1:19.) Spuneţi-i că este normal să-i fie teamă. În cazul în care copilul ezită să exprime ceea ce simte, luaţi voi iniţiativa şi arătaţi-i că vă este teamă. În felul acesta va fi mai uşor pentru el să-şi exprime propriile temeri şi deci să-şi reducă neliniştea. (Compară cu Proverbele 12:25.) „Dacă este posibil, antrenaţi întreaga familie în discuţie.“
Includeţi-i pe copii în activităţile de curăţenie. Când faceţi curăţenie şi reparaţi casa, încredinţaţi-le copiilor propriile lor sarcini. „Faptul de a avea o sarcină de îndeplinit îi va ajuta să înţeleagă că totul va fi în regulă.“ Însă, dacă aveţi un copil foarte mic, de obicei acesta are nevoie de o atenţie specială. FEMA declară: „Un astfel de copil poate avea nevoie să i se acorde mai multă îngrijire fizică, să fie îmbrăţişat mai mult; iar acest lucru îi poate împiedica pe părinţi să se ocupe de celelalte lucruri care trebuie făcute. Din nefericire, nu se poate sări peste acest lucru. Dacă nu sunt satisfăcute necesităţile copilului, problema va persista timp îndelungat“.
Trebuie să ţinem minte un ultim sfat. FEMA îi sfătuieşte pe părinţi astfel: „La urma urmei, voi sunteţi cei care stabiliţi ce este mai bine pentru copiii voştri“. Dacă puneţi în practică aceste sfaturi, veţi putea trece cât mai bine posibil peste o situaţie dificilă.
[Notă de subsol]
a Extrase din publicaţiile Helping Children Cope With Disaster (Cum să-i ajutăm pe copii să facă faţă unui dezastru) şi Coping With Children’s Reactions to Hurricanes and Other Disasters (Cum să depăşim reacţiile unui copil în caz de uragane sau de alte dezastre), publicate de FEMA.