Creveta: o delicatesă de la o crescătorie?
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN ECUADOR
DA, ACEASTĂ delicatesă marină pe care o savurează milioane de oameni provine adesea de la o crescătorie. Însă consumatorul nu va şti, poate, niciodată lucrul acesta, deoarece creveta de crescătorie diferă puţin, dacă nu chiar deloc, de cea oceanică. Într-adevăr, multe heleşteie din Ecuador sunt umplute cu puiet luat direct din ocean.
Aceşti pui de crevetă, nu mai lungi de un centimetru şi jumătate, sunt prinşi cu năvodul de către pescari numiţi larveros, din estuarele mărginite de mangrove aflate de-a lungul coastei sau din spuma formată la ţărm de valurile oceanului. Apoi ei sunt duşi în heleşteie pentru a creşte. Şi totuşi, această metodă nu satisface necesitatea de crevete. Astfel, multe crescătorii de crevete depind de pepiniere dotate cu metode moderne în ce priveşte acvacultură pentru a le furniza puieţi pentru heleşteiele lor. Să aruncăm o privire mai atentă asupra modului de funcţionare a crescătoriilor de crevete.
O vizită la o pepinieră
Pepiniera pe care am vizitat-o noi este situată pe o plajă frumoasă de pe coasta Pacificului. O pepinieră de crevete trebuie să fie situată în apropiere de o mare sursă de apă sărată pentru satisfacerea necesităţilor complexului sistem de distribuire a apei. Apa din ocean este pompată înăuntru, filtrată, încălzită, dacă este necesar, şi trimisă diverselor bazine din interior.
Am fost întâmpinaţi de un grup prietenos de biologi marini, tehnicieni şi alţi lucrători îmbrăcaţi lejer. Prima noastră oprire a fost la camera de maturaţie. Aici, crevete mature crescute în mediul lor natural sunt ţinute în bazine de maturare de 17 000 de litri. „Aceste crevete nu sunt pentru consum“, ne-a explicat ghidul. „Ele au fost prinse în stadiul de deplină maturitate şi au fost aduse aici pentru prăsire.“
Se ţine cont de o planificare strictă privind iluminarea camerei de maturare. Între orele 3.00 după-amiaza şi miezul nopţii — perioada de împerechere — luminile de slabă intensitate sunt stinse, iar lucrătorii caută cu lanterne femelele care sunt gata să depună ouă. Femelele din specia Penaeus vannemei sunt uşor de identificat, deoarece masculii le ataşează în regiunea abdominală exterioară o pungă de spermă. Odată ce lucrătorii identifică o femelă cu ouă, ea este îndepărtată şi dusă într-un bazin de reproducere mai mic, având o capacitate de 260 de litri.
Acolo femela cu ouă este aşezată pe o platformă din apropierea gurii unui bazin conic — o femelă pentru fiecare bazin —, până când ea îşi depune cele peste 180 000 de ouă. În timpul procesului de eliminare, ouăle sunt fecundate prin contactul cu punga gelatinoasă de spermă. După aceea, ouăle şi apa sunt evacuate prin partea de jos a bazinului de reproducere în formă de pâlnie. Tehnicienii înregistrează numărul ouălor de la fiecare depunere.
După câteva ore de la eclozare, larvele sunt transferate în cantităţi controlate la aşa-numitele bazine de cultură. Acestea se aseamănă cu nişte căzi uriaşe, a căror capacitate este de aproximativ 11 000 de litri de apă. Pentru următoarele 20 până la 25 de zile, aceste bazine servesc drept locuinţă pentru larvele aflate în dezvoltare, care se hrănesc cu alge şi hrană marină uscată.
Locul de maturare al crevetelor
Crevetele, numite acum postlarve, sunt transferate la crescătorii. Odată ajunse acolo, atât crevetele produse în pepinieră, cât şi rudele lor crescute în ocean primesc o îngrijire similară. Ele sunt puse în nişte bazine mici pentru a se verifica adaptarea lor la noile niveluri de temperatură şi de salinitate ale apei. După câteva zile, ele corespund pentru bazinele mari. Aceste bazine se află în apropierea unui lac de acumulare. În acest lac este pompată cu regularitate apă din ocean sau din estuar. Bazinele din apropiere se întind pe o suprafaţă de 5 până la 10 hectare. Timp de trei până la cinci luni, crevetele tinere sunt lăsate să crească în aceste bazine.
În timpul perioadei de dezvoltare, nivelul de oxigen din apa bazinelor este verificat zilnic. De asemenea, procentul de creştere a crevetelor este verificat săptămânal în vederea adaptării programului de hrănire. Se depun eforturi pentru a se menţine o creştere în greutate de 1 până la 2 grame pe săptămână.
Recoltarea
În momentul recoltării, când se face evacuarea apei din bazin, crevetele sunt prinse cu năvodul sau sunt pompate afară în timp ce se află în apropierea porţii bazinului. Apoi crevetele proaspăt recoltate sunt clătite şi acoperite cu gheaţă pentru a fi transportate imediat la un centru de ambalare. Acolo, exceptând cazul în care cumpărătorul preferă altceva, capetele crevetelor sunt înlăturate, dar cozile sunt lăsate necurăţate. Crevetele sunt spălate şi sortate în funcţie de mărime, după care sunt ambalate şi congelate pentru expediere, de obicei în cutii de aproximativ 2 kilograme.
Astfel, data viitoare când veţi savura crevete, amintiţi-vă că această delicatesă marină ar putea foarte bine să fi fost crescută într-un heleşteu din America Latină sau din Asia.
[Legenda fotografiei de la pagina 24]
Mărimea unei crevete la recoltare
[Legenda fotografiei de la pagina 24]
Pescari prinzând cu năvodul pui de crevetă
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Bazine de cultură aflate înăuntrul pepinierei
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Curăţarea crevetelor la centrul de ambalare
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Ambalarea crevetelor după mărime