Lumea în obiectiv

Un radiotelescop în spaţiu

De curând, Institutul de Cercetări Spaţiale şi Astronautice din Japonia a lansat în spaţiu un radiotelescop având un diametru de 8 m, anunţă Science News. Ceea ce face ca acest nou telescop să fie deosebit este faptul că este conectat cu aproximativ 40 de radiotelescoape de la sol, localizate în diferite părţi ale globului. Acest sistem este cunoscut sub numele de Very Long Baseline Space Observatory. Emisiile de unde radio provenite de la sursele cereşti, cum ar fi quasarii şi găurile negre, sunt captate de aceste aparate aflate la mare distanţă unele de altele şi sunt apoi asamblate pentru a realiza o singură imagine. Cu cât distanţa dintre receptori este mai mare, cu atât rezoluţia imaginii finale este mai mare. Orbita eliptică a acestui telescop va măsura în punctul ei cel mai îndepărtat de Pământ circa 20 000 km. Noul telescop din spaţiu oferă o rezoluţie de 1 000 de ori mai mare decât cea obţinută de Telescopul Spaţial Hubble în domeniul luminii vizibile. „Cu această rezoluţie, declară Science News, un observator din Los Angeles ar putea vedea un bob de orez din Tokyo.“

TV pentru copilaşi?

Ca să-şi facă timp pentru treburile necesare, părinţii hărţuiţi de copiii mici pot fi tentaţi să-i aşeze în faţa televizorului. Însă, potrivit revistei Parents, acest lucru este periculos pentru copil. „Programele violente“, printre care se numără şi multe desene animate, „duc la creşterea agresivităţii micilor telespectatori, lucru demonstrat cu claritate“, arată revista. În plus, studiile conduse de Dorothy Singer de la Universitatea Yale arată că „o hrănire regulată cu programe TV înainte de vârsta preşcolară este asociată şi cu un comportament mediocru şi cu întârzieri în ce priveşte uşurinţa de a citi“ mai târziu la şcoală. Singer recomandă să nu se depăşească 30 de minute pe zi la TV în cazul copiilor de un an. Un alt motiv de îngrijorare îl constituie accidentele care pot apărea în timp ce copilul se află singur în faţa televizorului. Iată ce spune scriitorul Milton Chen: „Unui copilaş activ lăsat nesupravegheat nu-i trebuie decât un minut ca să dea de bucluc“. Revista Parents recomandă să puneţi copilul, împreună cu câteva jucării nepericuloase, într-un ţarc care să se afle în raza vederii voastre atunci când pregătiţi masa sau răspundeţi la telefon.

Sindromul dependenţei de Internet

„Cea mai recentă consecinţă a epocii calculatoarelor poate fi dependenţa de Internet“, precizează Canadian Medical Association Journal. Dr. Kimberly Young a chestionat 496 de utilizatori Internet inveteraţi, dintre care 396 au fost identificaţi drept utilizatori dependenţi. Cercetările au dezvăluit faptul că printre consecinţele dependenţei de Internet se numără „izolarea de societate, certuri în familie, nereuşite pe plan şcolar în cazul studenţilor, datorii financiare excesiv de mari [şi] părăsirea locului de muncă“. Dr. Young declară că acest sindrom „este un viciu la fel de real ca şi alcoolismul sau jocul de noroc pătimaş“. Revista adăuga că „cei care au calculatoare acasă se află în cel mai mare pericol“. Deşi toţi pot ajunge să fie captivaţi peste măsură de Internet, „o categorie tipică de dependenţi este formată din femeile de vârstă mijlocie, care au un nivel de instruire limitat“, declară dr. Young. Printre semnele care indică existenţa pericolului se numără petrecerea unui timp mai îndelungat pe Internet şi „renunţarea la activităţile sociale importante sau la cele legate de locul de muncă“ pentru a utiliza Internetul.

Proiectul Tigru merge tot mai prost

În 1973, în India s-a iniţiat Proiectul Tigru pentru a preveni dispariţia acestui animal naţional. În acel an, numărul de tigri din India scăzuse deja la cifra de 1 827. Proiectul s-a bucurat de sprijin internaţional şi a înregistrat un succes remarcabil. În 1989, populaţia de tigri indieni a urcat la peste 4 000. Însă, în prezent, tigrul se află din nou în pericol, se arată în revista India Today. Se estimează că numărul de tigri din India a scăzut sub 3 000. Din ce cauză? Conform unor declaraţii, braconierii ucid, în medie, cel puţin un tigru pe zi. Obiectivul Proiectului Tigru era asigurarea protecţiei pentru această uriaşă felină. Se pare însă că acest obiectiv nu se poate realiza. „Paznicul de pădure, asupra căruia se trag focuri de armă, este demoralizat şi nu are echipamentul corespunzător“, se spune în raport. În cazul tigrului, „existenţa face loc dispariţiei“.

Arată bătrâni, dar mor tineri

Aşa cum reiese din următoarele rapoarte, cercetătorii sunt de părere că fumatul poate să accelereze procesul îmbătrânirii. Se pare că cei care fumează de foarte mult timp sunt predispuşi de patru ori mai mult să încărunţească prematur şi de două ori mai mult să sufere de calviţie, potrivit cu Lancet din Marea Britanie. În legătură cu această informaţie, UC Berkeley Wellness Letter a arătat că fumătorii au mai multe riduri şi se pare că sunt de două ori mai predispuşi să-şi piardă dinţii decât nefumătorii. Raportul se referă la un studiu recent publicat în British Medical Journal, care arată că şansa bărbaţilor care au fumat toată viaţa de a ajunge la vârsta de 73 de ani se reduce la jumătate faţă de cea a celor care nu fumează. În plus, revista Good Housekeeping precizează că, în cazul „nefumătorilor care trăiesc alături de fumători, riscul să se îmbolnăvească de inimă este cu 20% mai mare“.

Fulgerele şi pericolele asociate

„Cazurile mortale de persoane lovite de trăsnet sunt mult mai frecvente decât îşi imaginează oamenii“, se arată în ziarul The Australian. În Australia, fulgerele ucid anual între cinci şi zece persoane şi sunt răspunzătoare pentru mai mult de 100 de cazuri de rănire, precizează raportul. Nu prea există semne avertizatoare în legătură cu o iminentă lovitură de trăsnet, deşi „unele persoane care erau pe punctul de a fi lovite de trăsnet au declarat că au simţit literalmente că li s-a ridicat părul în cap“, declară Phil Alford de la Biroul de Meteorologie din Melbourne. Pentru a creşte şansele de a nu fi lovit de trăsnet, Alford recomandă ca, pe timp de furtună, să vă adăpostiţi într-o clădire solidă sau în interiorul unui automobil nedecapotabil care este izolat de structurile metalice.

Depresia pensionarilor

„Depresia în cazul celor în vârstă se manifestă în mod diferit faţă de cea a tinerilor“, declară Jornal do Brasil. În loc să se manifeste prin nelinişte sau anxietate, o astfel de depresie se „caracterizează prin pierderea capacităţilor cognitive: memoria, puterea de concentrare şi capacitatea de gândire“. Mai mult, profesorul Paulo Mattos de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro este de părere că „persoanele în vârstă care sunt deprimate au sentimente de vinovăţie exagerate în legătură cu lucruri neînsemnate. Ele îşi pierd interesul faţă de ceea ce obişnuiau să facă înainte sau faţă de ceea ce le făcea plăcere cândva“, inclusiv faţă de conversaţie. Astfel de simptome sunt uneori înţelese în mod greşit, fiind considerate doar o parte a bătrâneţii, se arată în raport. Ca să vadă aceste schimbări în comportament şi să identifice depresia, „este foarte important ca oamenii să ţină permanent legătura cu membrii familiei care sunt în vârstă“, declară dr. Mattos.

Termite căutătoare de aur

În 1984, un sătean a descoperit aur în Niger, o ţară africană, iar goana după aur ce a urmat a atras spre această regiune mineri din multe ţări. Geologul canadian Chris Gleeson şi-a adus aminte că anticele civilizaţii africane foloseau muşuroaiele de termite ca să localizeze zăcămintele de aur. În Niger există o specie de termite care construiesc muşuroaie uriaşe, unele ajungând până la 1,8 m înălţime şi 1,8 m diametru. Muşuroaiele se înalţă pe măsură ce termitele sapă tunele în căutare de apă — uneori până la o adâncime de 75 m —, explică revista National Geographic. Gleeson a luat mostre de sol din multe muşuroaie în speranţa că acestea îi vor arăta unde să sape. Majoritatea mostrelor nu conţineau aur, însă unele da! „Toate muşuroaiele în care s-au găsit urme de aur conţineau aur“, a constatat el. Se pare că pe măsură ce termitele sapă după apă, tot ce întâlnesc în calea lor este adus la suprafaţă, inclusiv aurul.

Reguli de etichetă pentru telefonul celular

Apariţia telefonului celular de buzunar a scos în evidenţă faptul că sunt necesare câteva bune maniere învechite, arată revista Far Eastern Economic Review. Tina Liu, consultant în afaceri din Hong Kong, ne încurajează să arătăm respect şi consideraţie atât faţă de persoana cu care vorbim, cât şi faţă de cei care sunt, probabil, în preajmă. Ea ne sfătuieşte să vorbim clar, însă nu tare, şi să nu mâncăm sau să bem în timp ce vorbim la telefon. Liu mai recomandă să reducem numărul de convorbiri în timpul întâlnirilor de afaceri şi să direcţionăm apelurile în altă parte sau să comutăm soneria pe vibrator în locuri ca spitale, biblioteci şi săli publice. Când ne aflăm la reuniuni şi răspundem la telefon, prietenii sau rudele noastre se pot simţi lăsaţi la o parte. Liu face următoarea observaţie în legătură cu luarea mesei la un restaurant: „Un bărbat care vorbeşte la telefon când este cu o femeie ar face mai bine să încheie convorbirea înainte ca efectul buchetului de flori oferit de el să dispară“.

„Fluide inteligente“

Atâta timp cât unor fluide care conţin particule în suspensie li se aplică un curent electric, particulele formează micuţe lanţuri, ceea ce face ca fluidul să devină mai vâscos. Acestui fenomen i se spune efect Winslow, numit după dr. W. M. Winslow, care l-a descoperit în 1940. De atunci, industria automobilelor alături de alte ramuri industriale, precum şi dr. Winslow însuşi, acum în vârstă de 93 de ani, continuă să facă cercetări pentru a găsi o aplicare practică a acestor „fluide inteligente“. Cei de la laboratoarele Universităţii Statului Michigan (S.U.A.) ştiau că ciocolata cu lapte topită avea anumite proprietăţi ale acestor „fluide inteligente“. Aşa cum se bănuia, într-un experiment recent, un baton de ciocolată topit s-a transformat aproape instantaneu într-o bucată semisolidă atunci când i s-a aplicat un curent electric puternic. Un alt „fluid inteligent“, compus din amidon de porumb aflat în suspensie în petrol lampant, are o consistenţă care variază de la cea a laptelui până la cea a untului, în funcţie de intensitatea curentului electric aplicat.