Lumea în obiectiv

Holera reapare

După o absenţă de peste 100 de ani, holera şi-a făcut din nou apariţia într-un mod dramatic în America de Sud. „Din 1991, în această parte a lumii s-au raportat 1 400 000 de cazuri, dintre care au murit 10 000 de persoane“, afirmă ziarul londonez The Times. Un alt motiv de îngrijorare pentru autorităţile medicale a fost apariţia în 1992 în India, în Bangladesh şi în alte ţări vecine a unui nou tip de bacterii care provoacă holera, boală care a afectat până în prezent 200 000 de persoane. Holera este o boală acută, caracterizată prin diaree, care cauzează moartea a 70 la sută dintre cazuri, dacă nu este urmat un tratament corespunzător. Dar este mai bine să previi boala decât să o vindeci. Fierberea apei de băut şi a laptelui, îndepărtarea muştelor şi spălarea alimentelor nepreparate cu apă clorizată sunt câteva măsuri fundamentale în prevenirea holerei.

Discuţii pe tema păcii mondiale

Războaiele regionale care în trecut au jucat un rol semnificativ în războiul rece se pare că au luat sfârşit, potrivit Anuarului pe 1997 al Institului Internaţional de Cercetare pentru Pace, din Stockholm. În 1989, anul în care a luat sfârşit războiul rece, au avut loc 36 de „conflicte armate majore“. În 1996, numărul a scăzut la 27, toate acestea fiind războaie interne, cu excepţia celui dintre India şi Pakistan. Mai mult decât atât, conform estimărilor numărului de decese, în majoritatea acestor conflicte s-a remarcat o atenuare a intensităţii sau au continuat provocând moartea unui număr mai mic de persoane. „Nici o altă generaţie nu a fost la un pas atât de mic de o pace mondială“, conchidea The Star, un ziar din Africa de Sud. Revista Time spune: „Dominaţia americană . . . a dat lumii Pax Americana, o eră a păcii şi liniştii internaţionale nemaiîntâlnite în acest secol şi rar întâlnite în istoria omenirii“.

Tot pe primul loc

„Biblia continuă să se tipărească în mai multe exemplare decât oricare altă carte“, raportează ENI Bulletin. Ţările cu cea mai mare distribuire de Biblii sunt China, Statele Unite şi Brazilia. Potrivit unui raport publicat de Societăţile Unite de Biblii (UBS), în 1996 s-au distribuit 19,4 milioane de exemplare ale Bibliei complete. Acesta a constituit un nou record şi o creştere de 9,1 la sută faţă de 1995. Cu toate că s-a înregistrat „această creştere uimitoare în anumite părţi ale globului, încă mai trebuie să depunem mari eforturi ca toţi să aibă acces la Scripturi cu mai mare uşurinţă“, a spus John Ball, coordonator al departamentului de editare al UBS.

„Mesagerii morţii“

Ţările bogate ale Occidentului creează o „povară dublă“ de boli în ţările în curs de dezvoltare, se spune într-un raport pe 1997 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Aşa cum se raporta în publicaţia londoneză The Daily Telegraph, bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, diabetul şi anumite tipuri de cancer se află într-o creştere proporţională cu adoptarea de către ţările în curs de dezvoltare a unor obiceiuri caracteristice stilului de viaţă occidental, cum ar fi fumatul, o alimentaţie bogată în calorii şi în grăsimi şi o activitate fizică scăzută. Cu toate că, la nivel mondial, oamenii trăiesc mai mult, „longevitatea este lipsită de valoare fără calitatea vieţii“, spune dr. Paul Kleihues, director al OMS. El adaugă: „Cei ce spun că ţările occidentale sunt cu adevărat mesageri ai morţii au dreptate“. OMS pledează în favoarea unei campanii mondiale intense în vederea promovării unui stil de viaţă sănătos. În caz contrar, spune OMS, va fi o „criză a suferinţei la nivel mondial“.

Un conducător budist recomandă căutarea adevărului

„Încăpăţânarea nu este recomandabilă“ când este vorba despre religie, spune Eshin Watanabe, preot suprem şi conducător al uneia dintre cele mai vechi secte budiste din Japonia. Mainichi Daily News a citat răspunsul pe care l-a dat acesta când a fost întrebat dacă voia să spună că loialitatea faţă de convingeri este bună, dar că susţinerea cu încăpăţânare a convingerilor este greşită: „Trebuie să reflectezi dacă convingerile tale sunt bune sau greşite. Este important să le analizezi în relaţie cu altele. De asemenea, trebuie să îţi dai seama dacă acestea susţin un adevăr sau nu. Trebuie să le reexaminăm“. Watanabe este conducătorul sectei budiste Tendai, introdusă în Japonia din China în urmă cu 1 200 de ani.

Antiseptic natural

Când se taie din greşeală, unii oameni îşi ling din instinct rănile, aşa cum fac şi animalele. Este interesant că cercetătorii de la Spitalul St. Bartholomew din Londra au descoperit că saliva este, de fapt, un antiseptic natural. Aşa cum raporta ziarul The Independent, farmacologii au solicitat 14 voluntari care să-şi lingă ambele părţi ale mâinilor şi au observat că nivelul oxidului de azot de pe piele crescuse considerabil. Oxidul de azot — o substanţă chimică foarte puternică ce poate ucide microbii — se formează când nitritul din salivă intră în contact cu acizii de pe suprafaţa pielii. Reacţia este susţinută de o altă substanţă chimică, ascorbatul, care este şi el prezent în salivă.

Marijuana — un drog puternic?

Consumatorii de marijuana susţin de mult timp că acest drog este relativ inofensiv. Totuşi, „există noi dovezi care sugerează că efectele [marijuanei] asupra creierului sunt asemănătoare cu cele ale drogurilor «puternice», cum ar fi heroina“, se raportează în revista Science. Studiile au fost efectuate de către oameni de ştiinţă din Statele Unite, Spania şi Italia. Ei au descoperit că „un compus activ al marijuanei — o substanţă cunoscută sub denumirea de THC (tetrahidrocanabinol) — provoacă acelaşi fenomen biochimic important care se pare că fortifică dependenţa şi în cazul altor droguri, de la nicotină la heroină: creierul secretă dopamină în semn de «recunoştinţ㻓, ceea ce îi face pe toxicomani să continue să se drogheze. În cazul în care este întrerupt consumul de lungă durată al marijuanei, se ridică nivelul unei alte substanţe chimice din creier, o peptidă numită factor de secreţie a corticotropinei (CRF). CRF este cauza stresului emoţional şi a anxietăţii care rezultă în urma întreruperii consumului de narcotice, alcool şi cocaină. În conformitate cu acestea, un cercetător a spus: „Aş fi satisfăcut dacă, în urma examinării tuturor acestor dovezi, oamenii nu ar mai considera THC-ul drept un drog «mai puţin periculos»“. În fiecare an, în Statele Unite, aproximativ 100 000 de persoane au nevoie de tratament pentru dependenţa de marijuana.

Gheaţă în Egiptul antic

„Cu toate că egiptenii din antichitate nu aveau metode de refrigerare artificială, ei puteau produce gheaţă cu ajutorul unui fenomen care se petrece în zonele cu climă temperat-uscată“, se spune în The Countyline, un ziar din Bryan (Ohio). Cum anume? „Pe la asfinţit, femeile egiptene puneau apă în tăvi de lut, puţin adânci, pe care le aşezau pe un strat de paie. Evaporarea rapidă ce avea loc la suprafaţa apei şi pe părţile umede ale tăvii împreună cu scăderea de temperatură din timpul nopţii aveau drept rezultat îngheţarea apei — deşi temperatura mediului nu ajungea niciodată aproape de punctul de îngheţ.“

Expunerea la soare

„Cancerul de piele a luat proporţii epidemice în America de Nord“, afirmă ziarul The Vancouver Sun, iar riscul apariţiei acestuia este la „unul din şapte“ canadieni. „Se crede că expunerea la soare cauzează 90 la sută dintre cazurile de melanom“, adaugă ziarul. Bronzul afectează pielea, se spune în raport, şi provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, precum şi supresiunea sistemului imunitar. Un sondaj efectuat la nivel naţional în rândul a 4 000 de canadieni dezvăluie că 80 la sută dintre aceştia sunt conştienţi de riscul pe care îl presupune expunerea la soare, totuşi, doar aproximativ jumătate iau rareori vreo măsură de protecţie. Dr. Chris Lovato, profesor la Universitatea din Columbia Britanică, unul dintre principalii cercetători în cadrul sondajului, ne conştientizează că „trebuie să ne facem un obicei din a ne proteja de soare“ şi să adoptăm „modalităţi practice şi sigure de a ne bucura de soare“.

Un obicei costisitor

Fumatul costă bani. Cât de mulţi? Potrivit buletinului University of California Berkeley Wellness Letter, în cele din urmă, suma s-ar ridica la 230 000 sau 400 000 de dolari americani — dacă fumaţi unu sau două pachete de ţigări pe zi. „Să presupunem că sunteţi tânăr şi începeţi să fumaţi astăzi şi continuaţi să o faceţi timp de 50 de ani, în cazul în care fumatul nu vă ucide până la acea vârstă“, spune Wellness Letter. „Cu câte un pachet pe zi care costă 2,50 dolari (ca să nu ne complicăm, să nu luăm în considerare creşterea preţurilor), suma s-ar ridica la peste 900 de dolari pe an sau 45 000 de dolari în 50 de ani. Dacă depuneţi anual cei 900 de dolari într-o bancă cu o dobândă de 5 la sută, după 50 de ani suma totală ar putea fi cu uşurinţă de patru ori mai mare, adică 180 000 de dolari.“ Dacă adăugăm taxele mai mari pe care trebuie să le plătiţi pentru asigurările pe viaţă şi sumele în plus investite în curăţenie (a locuinţei, a hainelor şi a dinţilor) s-ar aduna în total suma menţionată mai înainte, şi anume 230 000 sau 400 000 de dolari. Buletinul adăuga: „Şi toate acestea nu includ cheltuielile medicale cauzate de fumat, pe care va trebui să le plătiţi dacă asigurarea în caz de boală nu acoperă toate aceste cheltuieli“.