Tinerii se întreabă . . .

Cum se pot cunoaşte în vederea căsătoriei doi tineri aflaţi la mare distanţă unul de celălalt?

„Tocmai condusesem la hotel un grup de delegaţi la un congres internaţional al Martorilor lui Iehova. Pornisem spre casă, când a trecut pe lângă mine alt grup. M-am oprit ca să stăm puţin de vorbă, şi cu această ocazie am cunoscut-o pe Odette. Ne-am mai întâlnit de câteva ori pe parcursul săptămânii. Am decis să corespondăm şi, după câţiva ani în care ne-am cunoscut prin scrisori, am început perioada de cunoaştere în vederea căsătoriei.“ — Tony.

ACUM lumea e mai mică. În ultimele decenii, progresul în domeniul transportului aerian accesibil, existenţa unei reţele telefonice internaţionale, serviciile poştale rapide şi Internetul au deschis noi drumuri pe tărâmul dragostei. Şi de multe ori, ideea de cunoaştere în vederea căsătoriei poate părea atrăgătoare pentru doi tineri aflaţi la sute sau mii de kilometri distanţă, în special dacă perspectivele de căsătorie în propria ţară par limitate.

În cazul unor cupluri, acest gen de cunoaştere s-a dovedit a fi o binecuvântare. „Suntem căsătoriţi de 16 ani şi suntem fericiţi“, spune Tony. Unii probabil vor aduce argumente că o curtare la mare distanţă le permite tinerilor să se cunoască mai bine fără să aibă de-a face cu forţa orbitoare a atracţiei fizice. Oricare ar fi avantajele, curtarea la mare distanţă prezintă câteva încercări deosebite.

Cum se cunosc cei doi

Este foarte bine să cunoşti cât mai multe despre persoana cu care intenţionezi să te căsătoreşti. Totuşi, aşa cum spune din proprie experienţă un soţ pe nume Frank, „nu este uşor să cunoşti adevărata persoană, «omul ascuns al inimii»“ (1 Petru 3:4). Doug, un alt creştin care a curtat o tânără aflată la mare distanţă, recunoaşte: „Când privesc înapoi, îmi dau seama că nu ne cunoşteam foarte bine unul pe celălalt“.

Este într-adevăr posibil să cunoşti o persoană care locuieşte la sute sau la mii de kilometri depărtare? Da, dar aceasta poate pretinde eforturi deosebit de mari. „Nu aveam bani pentru telefoane, aşa că ne scriam în fiecare săptămână“, spune Doug. Joanne şi Frank însă şi-au dat seama că faptul de a-şi scrie scrisori nu era suficient. „La început ne scriam şi vorbeam la telefon“, spune Joanne. „Apoi Frank mi-a trimis un casetofon mic. Înregistram câte o casetă în fiecare săptămână.“

Sinceritatea este foarte importantă

Oricare ar fi forma de comunicare pe care o folosiţi, sinceritatea este foarte importantă. „Dacă minţi, acest lucru va ieşi la iveală mai târziu şi va afecta relaţia voastră“, remarcă o soţie creştină pe nume Ester. „Fiţi sinceri unul cu celălalt. Fii sincer cu tine însuţi. Dacă este vreun lucru cu privire la care nu eşti de acord, nu-l ignora. Discută despre acest lucru.“ Apostolul Pavel a dat un sfat excelent: „Fiecare din voi să spună aproapelui său adevărul“. — Efeseni 4:25; compară cu Evrei 13:18.

Care sunt unele subiecte despre care trebuie să discutaţi? Toate cuplurile care se află în perioada de cunoaştere în vederea căsătoriei trebuie să discute subiecte cum ar fi obiective, copii, chestiuni financiare şi sănătate. Totuşi, anumitor chestiuni trebuie să li se acorde o atenţie deosebită. De exemplu, unul dintre voi, sau ambii, va trebui să se mute dacă vă căsătoriţi. Doriţi şi puteţi face lucrul acesta atât din punct de vedere mintal, cât şi afectiv? Cum vă puteţi da seama? Aţi mai fost plecaţi înainte sau aţi mai stat departe de familie pentru perioade mai lungi de timp? Viitorul soţ al Joannei dorea ca amândoi să slujească în calitate de voluntari la sediul Societăţii Watch Tower, unde se editează această revistă. „El m-a întrebat dacă puteam locui într-o cameră mică, având la dispoziţie puţini bani“, îşi aminteşte Joanne. „A trebuit să stăm de vorbă cu privire la acest lucru.“

Dacă nu sunteţi din aceeaşi ţară, sunteţi pregătiţi să vă adaptaţi la o cultură diferită? „V-aţi integrat deja fiecare dintre voi în cultura celuilalt în viaţa de zi cu zi?“, întreabă Frank. „Vorbiţi despre această chestiune majoră încă de la începutul relaţiei voastre. Cu cât afli mai repede, cu atât este mai bine, iar aceasta înainte de a fi investit prea mult din punct de vedere afectiv şi financiar.“ Da, este cu totul altceva să trăieşti zi de zi într-o altă cultură decât să o cunoşti ca turist doar pentru câteva zile. Va trebui să înveţi o altă limbă? Vei putea să te adaptezi la anumite diferenţe mari în condiţiile de trai? Pe de altă parte, s-ar putea oare să fii foarte captivat de cultura respectivă, şi mai puţin de persoana pe care doreşti să o cunoşti? O fascinaţie de acest fel va dispărea probabil cu timpul. Dar căsătoria înjugă două persoane pe timp indefinit. — Matei 19:6.

Tony relatează: „Cunosc o fată care locuieşte în altă parte a lumii şi care s-a căsătorit cu o persoană din arhipelagul Antilelor. Dar ei viaţa insulară i s-a părut grea. Era tot timpul cald, iar ea se îmbolnăvea. Mâncarea era diferită, şi îi era dor de familia ei. Atunci ei au încercat să trăiască în ţara ei. Dar soţul ei era de părere că stilul de viaţă de acolo era prea materialist şi îi era dor de relaţiile apropiate de care se bucura în familie şi cu vecinii. În prezent ei sunt separaţi; el locuieşte în ţara lui, iar ea în a ei. Celor doi copii ai lor le lipsesc iubirea şi atenţia din partea ambilor părinţi“.

Căsătoria cu o persoană de la mare distanţă, probabil dintr-o cultură diferită, prezintă şi alte încercări. Sunteţi pregătiţi să faceţi faţă cheltuielilor suplimentare pentru călătorie şi comunicare? Lydia îşi aminteşte: „Phill glumea mereu spunându-mi că trebuia să ne căsătorim deoarece îl costau mult convorbirile telefonice, dar acum trebuie să plătim convorbirile telefonice cu mama mea!“ Ce veţi face dacă veţi avea copii? Unii copii cresc fără să-şi cunoască foarte bine propriile rude, neputând vorbi cu ele la telefon din cauza diferenţelor de limbă! Însă aceasta nu înseamnă că problemele de acest fel sunt de netrecut. Dar trebuie să se cântărească bine lucrurile înainte de a pune bazele unei căsătorii de acest gen. — Compară cu Luca 14:28.

Cum este el (sau ea) în realitate?

Cum îţi poţi da seama dacă prietenul tău este într-adevăr deschis şi sincer? „Orice pom bun face roade bune“, se spune în Matei 7:17. Aşadar, care sunt faptele lui? Sunt cuvintele lui susţinute de acţiuni? Susţine trecutul lui obiectivele de viitor pe care le are? „Primele lucruri pe care le-am aflat unul despre celălalt au fost obiectivele noastre spirituale“, spune Ester. „El slujea ca evanghelizator cu timp integral de opt ani, iar acest lucru mi-a dat încrederea că era sincer când spunea că doreşte să continue.“

Dar să presupunem că persoana pe care doreşti să o cunoşti în vederea căsătoriei nu este concretă. Nu ignora această chestiune sperând că totul va fi bine. Încearcă să aprofundezi lucrurile! Întreabă DE CE? Un proverb spune: „Sfatul în inima unui om este ca o apă adâncă şi omul priceput ştie să scoată din ea“ (Proverbele 20:5). „Omul simplu crede orice cuvânt, dar omul prevăzător ia seama bine cum merge“, avertizează alt proverb. — Proverbele 14:15.

Faţă în faţă cu realitatea

Cu toate acestea, poţi afla doar puţine lucruri despre o persoană prin intermediul scrisorilor şi al convorbirilor telefonice. Este demn de reţinut că apostolul Ioan le-a scris mai multe scrisori fraţilor lui creştini. Deşi aceste scrisori au consolidat foarte mult legătura de afecţiune dintre ei, Ioan a spus: „Aş avea să vă spun multe lucruri; dar nu voiesc să vi le scriu pe hârtie şi cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi şi să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină“ (2 Ioan 12). În mod asemănător, nici o modalitate nu este mai bună decât aceea de a petrece timp cu cineva în persoană. Ar putea fi chiar practic ca unul dintre voi să se mute temporar, astfel încât să fiţi mai aproape unul de celălalt. În plus, acest lucru îi va permite celui care se mută să se obişnuiască cu clima şi cu condiţiile de trai din ţara care va deveni viitoarea lui locuinţă.

Cum puteţi profita la maximum de timpul pe care îl petreceţi împreună? Desfăşuraţi împreună anumite activităţi care vă vor permite să vă cunoaşteţi reciproc calităţile. Studiaţi împreună Cuvântul lui Dumnezeu. Observaţi participarea celuilalt la întrunirile congregaţiei şi la minister. Faceţi împreună cu regularitate anumite lucruri gospodăreşti, cum ar fi curăţenie sau cumpărături. Faptul de a vedea cum reacţionează cealaltă persoană sub stresul cauzat de un program încărcat poate fi de mare folos în cunoaşterea celuilalt.a

De asemenea, trebuie să petreceţi timp şi cu posibilele rude prin alianţă. Încercaţi să legaţi relaţii bune cu ele. La urma urmei, dacă vă veţi căsători, ele vor deveni familia voastră. Le cunoaşteţi? Vă înţelegeţi bine cu ele? Joanne dă următorul sfat: „Dacă este posibil, ar fi bine ca ambele familii să se întâlnească“. Tony adaugă: „Modul în care îi tratează prietenul tău pe membrii familiei lui va fi modul în care te va trata şi pe tine“.

Indiferent că încercaţi să vă cunoaşteţi în persoană, prin telefon sau prin intermediul scrisorilor, nu vă pripiţi în luarea deciziilor (Proverbele 21:5). Dacă vă daţi seama că efectiv căsătoria voastră nu va merge, atunci ar fi înţelept să discutaţi despre întreruperea curtării (Proverbele 22:3). Pe de altă parte, s-ar putea ca pur şi simplu să aveţi nevoie să comunicaţi sincer mai mult.

Curtarea la distanţă poate fi dificilă, dar totodată recompensatoare. În orice caz, este o chestiune serioasă. Acordaţi-i suficient timp. Cunoaşteţi-vă unul pe celălalt. Şi dacă decideţi să vă căsătoriţi, perioada de cunoaştere în vederea căsătoriei va fi un timp pe care îl veţi preţui, nu unul pe care îl veţi regreta.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Trebuie să discutaţi despre anumite chestiuni cum ar fi obiective, copii şi probleme financiare încă de la începutul relaţiei voastre