Creierul: Cum îl putem folosi cel mai bine?
În timp ce citiţi aceste cuvinte, creierul vostru vă trezeşte amintiri care au fost reţinute cu mulţi ani în urmă, când aţi învăţat să citiţi. Dar ca să analizaţi cu atenţie şi în mod înţelept ceea ce aţi învăţat, trebuie să vă dezvoltaţi capacitatea de gândire a creierului.
OAMENII de ştiinţă au descoperit că conexiunile dintre neuronii creierului sunt în permanentă schimbare. Dacă neuronii şi conexiunile neuronale nu sunt folosite sau stimulate, acestea vor muri. „Creierul funcţionează mai bine dacă îl folosim“, se spune într-un articol publicat recent. „Pentru cei care sunt îngrijoraţi de starea creierului lor — sau care doresc să-l păstreze în cea mai bună stare —, se pare că sfatul cel mai bun este urmarea unui regim intelectual variat şi o mulţime de exerciţii mintale.“
Exerciţiile mintale sunt indispensabile
Pentru a aprecia valoarea unei „mulţimi de exerciţii mintale“, observaţi ce au descoperit oamenii de ştiinţă în legătură cu copiii mici. De obicei, la naştere, copiii nu sunt orbi. Ei însă trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a vedea. Mai întâi, ei îşi pot concentra privirea numai asupra obiectelor aflate în apropiere. Apoi, îşi dezvoltă vederea tridimensională pe măsură ce încep să facă diferenţă între imaginile pe care le transmit ochii. Dar, dacă unul dintre ochi este bandajat în perioada în care acesta se dezvoltă, copilul ar putea ajunge să nu vadă bine cu acel ochi când va fi mare. De ce? Pentru că semnalul de intrare primit de la celălalt ochi controlează cortexul vizual al creierului.
Jucăriile care stârnesc interesul copilului contribuie la pregătirea creierului pentru a înţelege ce se întâmplă în jur.
În plus, cercetările recente indică faptul că muzica poate contribui la dezvoltarea capacităţii de vorbire şi a comportamentului social. Copiii care au primit lecţii de muzică suplimentare au vorbit mai bine şi au învăţat să citească mai repede decât cei care nu primiseră astfel de lecţii. Cei care au cântat la instrumente împreună cu alţi copii au dat dovadă şi de o mai bună colaborare între ei.
Deşi creierul este împărţit în două emisfere, cea stângă şi cea dreaptă, amândouă au un rol important. De exemplu, emisfera dreaptă ne ajută, în general, să percepem emoţiile şi să înţelegem melodiile. Însă cele două emisfere sunt legate între ele. Când elevii au început cursurile de muzică, ascultarea muzicii le-a activat în special emisfera dreaptă, se arată într-o publicaţie. După trei ani, timp în care s-a discutat în detaliu despre teoria muzicii şi noţiuni de compoziţie, emisfera lor stângă era foarte ocupată cu analizarea a ceea ce auzeau. Ca urmare, exerciţiile mintale sunt necesare pentru a stimula tot creierul, astfel încât să lucreze şi partea analitică, şi cea emoţională.
„Un regim intelectual variat“
Mulţi oameni au învăţat doctrinele religiei pe care familia lor o practica. Însă, când au început să analizeze învăţăturile bisericilor respective, ei au remarcat contradicţii şi lipsa unui scop real. Acest lucru i-a determinat pe unii să caute un ansamblu de convingeri care să le ofere răspunsuri la întrebările lor şi o speranţă solidă de viitor.
„Viaţa mea a fost plină de probleme şi de suferinţă începând chiar din primii ani ai adolescenţei“, explică Jean. „Deşi eram membră a Bisericii Anglicane, nu am găsit îndrumare şi nici pacea minţii. Multe dintre învăţăturile bisericii m-au tulburat — de exemplu, focul iadului şi starea morţilor. Preoţii mi-au spus că în mod sigur Dumnezeu mă pedepsea.
Atunci m-am hotărât să părăsesc Biserica Anglicană, iar mai târziu m-am căsătorit cu un bărbat care nu avea nici o religie. Acest lucru mi-a produs multă suferinţă, deoarece acasă era violent.“ Atunci Jean s-a hotărât să se sinucidă. Însă înainte de a se sinucide s-a rugat pentru ultima oară la Dumnezeu. Chiar în acel moment, cineva a bătut la uşă. Când a deschis a constatat că la uşă se aflau două Martore ale lui Iehova. Ele au vorbit despre faptul că viaţa are un scop şi i-au oferit lui Jean o publicaţie biblică pentru a învăţa şi alte lucruri.
„După ce au plecat, continuă Jean, am intrat în casă şi am început imediat să citesc cartea pe care mi-o lăsaseră. Parcă mi s-a luat un văl de pe ochi şi am putut să văd pentru prima oară. Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi dădeam mai bine seama că acesta era adevărul.“ Jean găsise o hrană pentru minte, o hrană care îi aducea satisfacţii.
Cartea biblică Proverbele scoate în evidenţă valoarea discernământului şi a înţelepciunii divine. Însă pentru a le obţine trebuie să depunem personal eforturi şi să dorim să învăţăm despre Dumnezeu. Capitolul al doilea din Proverbele ne pune în faţa unei provocări: „Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele şi vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere [discernământ, NW]; dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă, atunci vei înţelege frica de DOMNUL şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. Căci DOMNUL dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere“. — Proverbele 2:1–6.
Iată ce a scris profesorul William Lyon Phelps în legătură cu Biblia: „Cu siguranţă, se poate spune că toţi cei care au o cunoştinţă temeinică din Biblie sunt persoane instruite“. Luaţi legătura cu Martorii lui Iehova din localitatea dumneavoastră sau scrieţi la cea mai apropiată adresă dintre cele menţionate la pagina 5. Ei vor fi bucuroşi să vă ajute să descoperiţi în ce mod vă poate răspunde Biblia la întrebările pe care le aveţi şi cum poate fi ea o sursă bogată şi demnă de încredere în ce priveşte stimularea mintală. Folosiţi-vă capacitatea de gândire a creierului pentru a înţelege modelul adevărului schiţat de Biblie. Folosindu-vă cel mai bine creierul în acest sens, aţi putea găsi fericire veşnică.