De la cititorii noştri

Existenţa lui Dumnezeu N-am cuvinte să descriu cât de utilă a fost pentru mine seria de articole intitulată „Există într-adevăr un Dumnezeu?“ (8 februarie 1999). Aici a fost dezvăluit Dumnezeul despre care am auzit vorbindu-se atât de mult, dar pe care n-am putut să-l găsesc. Vă mulţumesc din adâncul inimii pentru că luminaţi calea adevărului unor oameni ca mine.

C. P., Brazilia

Utilă chiar dacă e oarbă Vă mulţumesc pentru relatarea autobiografică a lui Polytimi Venetsianos, intitulată „Mă simt utilă şi sunt fericită chiar dacă sunt oarbă“, care a apărut în numărul din 8 februarie 1999 al acestei reviste. Curajul ei şi credinţa ei neclintită în Dumnezeu m-au impresionat foarte mult. Pe de o parte, viaţa acestei femei extraordinare a fost plină de suferinţă şi eşecuri. Pe de altă parte însă, viaţa ei este bogată în foloase de nepreţuit. Cred că relatarea ei le va fi de mare folos şi le va aduce multă încurajare tuturor celor care au obosit în această dificilă cursă a vieţii.

K. R., Rusia

Îmbrăcăminte Am 11 ani şi nu găsesc cuvinte pentru a-mi exprima mulţumirile în legătură cu excelentele sfaturi din articolul „Are importanţă cum ne îmbrăcăm?“ (8 februarie 1999). Înainte doream să mă îmbrac ca şi colegele mele de clasă. Însă acest articol m-a ajutat să înţeleg că hainele mele trebuie să fie îngrijite, nu lipsite de gust sau extravagante.

A. S., Estonia

Uneori mă întristez când ceilalţi spun că hainele mele sunt demodate sau obişnuite. Articolul vostru a fost foarte încurajator pentru că mi-a confirmat faptul că merită să aplici principiile biblice.

R. L., Brazilia

Mulţi ani la rând, sentimentele mele faţă de Martorii lui Iehova erau un amestec de milă şi amuzament. Un prieten mi-a dat un exemplar al revistei Treziţi-vă! din 8 februarie 1999. Am citit revista cu mare plăcere şi mi-am schimbat părerea despre Martori. Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a fost articolul referitor la îmbrăcăminte, care mă descria exact pe mine când îmi cumpăr articole de îmbrăcăminte. Pe viitor, nu voi mai fi atât de hotărâtă să-mi cumpăr haine care poartă eticheta unor creatori de modă. Şi îl voi ruga pe prietenul meu să-mi mai aducă şi alte reviste de-ale voastre ca să le citesc!

U. B., Germania

Pesticide Eu şi soţia mea am fost deosebit de încântaţi de articolul „Pesticidele chimice ucid nu numai gândaci“ (22 februarie 1999). Ca ecologişti, am încercat să luptăm împotriva otrăvirii pământului. Este încurajator să afli că există oameni în Brazilia, în China şi în alte ţări care se preocupă şi ei de acest lucru şi care realizează ceva constructiv.

W. G., Canada

Bârfă Mii de mulţumiri pentru articolul „Tinerii se întreabă . . . De ce este bârfa un lucru atât de rău?“ (22 februarie 1999). Cu câtva timp în urmă, când cineva a răspândit zvonul că următoarea persoană care va fi exclusă din congregaţie voi fi eu, am simţit pe propria mea piele cât de dureroasă poate fi o bârfă. M-a durut foarte mult când am auzit acea minciună! Persoana care a spus acele lucruri şi-a cerut scuze, însă acum nu mai am încredere în ea.

R. M., Elveţia

La şcoala mea se bârfeşte exagerat de mult. Prin urmare, acest articol a fost foarte încurajator pentru mine şi mi-a dat multă forţă. Mi-e ruşine să spun, dar am bârfit pentru a-i pune pe alţii într-o lumină proastă. Iar când prietenii se vorbeau de rău unii pe alţii, stăteam şi ascultam şi chiar intram în discuţie cu ei. Aşadar, când am parcurs articolul, am fost şocată şi am simţit ca şi cum fiecare frază era un sfat pentru mine în legătură cu ceea ce făceam. Mă simt foarte ruşinată din cauza tuturor bârfelor pe care le-am răspândit. Ştiu că la şcoală se va bârfi în continuare, dar sunt hotărâtă să fiu destul de puternică pentru a nu lua parte la aceste discuţii.

M. W., Japonia