O minune în lumea medicală, dar „un teren minat“ pe plan etic

„Controversele referitoare la celula stem i-au determinat atât pe oamenii de ştiinţă, cât şi pe cei mai puţin cunoscători în ale ştiinţei să mediteze la chestiuni profunde, cum ar fi: Cine suntem noi, oamenii? Şi ce anume face să fim fiinţe umane.“ — ACADEMIA AMERICANĂ DE ŞTIINŢE NATURALE.

KAREN are diabet de tip I (insulino-dependent). Pancreasul ei nu mai produce insulină. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă s-ar putea duce la un medic şi i s-ar transplanta celule noi, cultivate în laborator, care să-i înlocuiască celulele pancreatice lezate. Pe măsură ce aceste celule noi ar deveni funcţionale, Karen ar putea să-şi întrerupă terapia cu insulină şi, în final, să se bucure din nou de o sănătate bună.

Până nu demult, terapiile de acest fel erau de domeniul SF-ului, însă, în prezent, unii cercetători sunt de părere că ele pot deveni realitate. Cum e posibil acest lucru? În 1998, oamenii de ştiinţă au descoperit o modalitate de a cultiva în laborator, în cantităţi mari, un tip de celule numite celule stem umane. Aceste celule stem se pot dezvolta devenind aproape orice tip de celulă din cele peste 200 de tipuri care există în organismul uman, inclusiv celule pancreatice.a

Potrivit unui raport întocmit de Institutul American al Sănătăţii, „celulele stem ar putea deţine cheia la înlocuirea celulelor care se pierd în multe boli devastatoare“. Câteva dintre aceste boli ar fi „boala Parkinson, diferite forme de diabet, bolile cardiace cronice, bolile renale în ultima fază, insuficienţa hepatică şi cancerul“. Celulele stem pot produce şi sânge, ceea ce i-a determinat pe unii să afirme că s-ar putea să nu mai fie nevoie nici măcar de bănci de sânge. De fapt, medicii folosesc celulele stem de mai mulţi ani pentru a trata anumite boli de sânge. Aceste terapii implicau, în general, un transplant de măduvă osoasă, bogată în celule stem care produc sânge; în prezent însă, medicii preferă să obţină celule stem din sângele circulator. Întrucât terapiile cu celule stem oferă speranţa regenerării unor ţesuturi noi, sănătoase, ele au ajuns să poarte numele generic de „medicină regenerativă“.

Totuşi, unele aspecte legate de această ştiinţă aflată la început de drum sunt foarte controversate. Mulţi oameni, inclusiv un mare număr de oameni de ştiinţă, consideră că folosirea celulelor stem umane — mai ales a celor obţinute din embrioni sau fetuşi — constituie o desconsiderare a sfinţeniei vieţii umane. Această chestiune a devenit atât de controversată, încât a fost asemănată cu un ‘teren minat pe plan etic şi politic’.

Întrucât susţinătorii terapiilor cu celule stem prezic vindecări miraculoase în cazul multor probleme de sănătate, în articolele următoare vom analiza mai îndeaproape diferitele tipuri de celule stem, modul în care sunt ele obţinute şi motivele pentru care acest subiect e atât de controversat.

[Notă de subsol]