Miracolul de la Marea Roșie

După ce israeliții au părăsit Egiptul, faraonului i-a părut rău că îi lăsase să plece. El le-a poruncit războinicilor săi: „Pregătiți carele de război! Pornim în urmărirea lor. Nu ar fi trebuit să-i lăsăm să plece”. El și soldații lui au pornit în urmărirea israeliților.

Iehova își conducea poporul folosindu-se ziua de un nor, iar noaptea de un foc. El i-a condus pe israeliți la Marea Roșie și le-a spus să-și așeze tabăra acolo.

Israeliții au văzut că faraonul și armata lui se apropiau. Erau prinși ca într-o capcană: în fața lor era marea, iar în spatele lor, armata egipteană. Atunci au strigat către Moise: „Vom muri! De ce ne-ai scos din Egipt?”. Dar Moise le-a spus: „Nu vă temeți! Așteptați! Veți vedea cum ne salvează Iehova”. Cât de puternică era încrederea lui Moise în Iehova!

Iehova le-a spus israeliților să ridice tabăra. În acea noapte, Iehova a pus norul între egipteni și israeliți. Unde se aflau egiptenii era întuneric, dar unde se aflau israeliții era lumină.

Iehova i-a spus lui Moise să-și întindă mâna spre mare. Apoi, Iehova a făcut să bată toată noaptea un vânt puternic. Marea s-a despărțit în două, iar prin mijlocul ei se putea trece. În timp ce apele stăteau de-o parte și de alta asemenea unor ziduri, israeliții au putut trece prin mijlocul mării ca pe pământ uscat și au ajuns cu bine pe celălalt mal.

Armata egipteană i-a urmărit prin mijlocul mării pe israeliți, care erau câteva milioane. Apoi Iehova a creat dezordine în armata egiptenilor. Roțile de la carele de război au început să cadă. Atunci soldații au strigat: „Să ieșim de aici! Iehova luptă pentru ei”.

Iehova i-a spus lui Moise: „Întinde-ți mâna spre mare!”. Dintr-odată, zidurile de apă s-au prăbușit peste armata egipteană. Faraonul și toți soldații lui au murit. Niciunul nu a scăpat cu viață.

Mulțimea aflată de cealaltă parte a mării i-a adus laude lui Dumnezeu printr-un cântec: „Să-i cântăm lui Iehova, căci el este măreț. I-a aruncat în mare pe cal și pe călăreț”. În timp ce mulțimea cânta, femeile dansau și cântau la tamburine. Toți erau fericiți. În sfârșit, erau liberi!