Un gigant profetic — ce va însemna căderea lui?

CE A văzut în visul său Nabucodonosor, puternicul monarh al Babilonului, în urmă cu peste 2 500 de ani? Dacă, după trezirea sa şi-ar fi putut aminti ce visase, şi-ar fi dat el oare seama că a văzut într-o singură imagine un rezumat al viitorului lumii?

Cînd s-a trezit, Nabucodonosor, regele Imperiului Babilonian, şi-a chemat astrologii şi înţelepţii. El pretindea ca aceştia să-i reamintească visul şi să i-l şi explice.

Dar cine poate explica un lucru despre care nu cunoaşte nimic? Înţelepţii erau buimăciţi. Dar Iehova i-a dat lui Daniel, un exilat iudeu, capacitatea de a-i reaminti regelui visul, de a-l interpreta şi de a-i relata astfel evenimente viitoare. Să examinăm explicaţia pe care Daniel a dat-o acestui vis, deoarece ea se referă la timpurile noastre.

O imagine misterioasă

Daniel începe prin descrierea unei imagini imense al cărei cap este de aur, pieptul şi braţele de argint, abdomenul şi coapsele de aramă, picioarele de fier şi labele picioarelor de fier şi de argilă. O piatră loveşte labele picioarelor imaginii şi o distruge complet. Apoi piatra creşte pînă cînd devine un munte care umple tot pămîntul (Daniel 2:31–35). Acesta era visul pe care regele îl uitase. Dar ce semnificaţie aveau toate acestea?

Daniel îi spune regelui că diferitele părţi ale imaginii reprezintă puterile mondiale care se vor succeda. Numeroşi erudiţi religioşi agrează la opinia emisă în următorii termeni de o enciclopedie biblică: „Adevărul central din (Daniel, capitolul 2) este că, într-o zi, regatul lui Dumnezeu va lua locul tuturor imperiilor umane.“ Cînd va veni ziua aceea? Profeţia lui Daniel dă informaţii cu privire la această chestiune.

Capul şi corpul

„Tu, o, rege, regele regilor, tu, căruia Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea şi forţa şi demnitatea (. . .) tu însuţi eşti capul de aur.“ Deci, capul îl reprezenta pe regele Nabucodonosor şi dinastia de regi care a început cu el. — Daniel 2:37, 38.

„Şi după tine se va ridica un alt regat, inferior ţie; şi un alt regat, un al treilea, de aramă, care va stăpîni peste tot pămîntul“ (Daniel 2:39). După Babilon, Imperiul Medo-Persan a devenit, la rîndul său, puterea mondială dominantă din istoria biblică. Succesorul lui a fost Imperiul Grec, care, sub domnia lui Alexandru cel Mare, şi-a extins stăpînirea peste un teritoriu mult mai vast decît al oricărui imperiu mondial precedent.

„Al patrulea regat“ — cheia misterului

Primele trei regate au apărut pe scena lumii şi apoi au dispărut ca puteri mondiale, exact aşa cum profeţise Daniel sub inspiraţia divină. Dar pentru noi este mai important să-l identificăm pe „al patrulea regat“. De ce? Deoarece tocmai în timpul acestui regat trebuie să se prăbuşească imaginea din vis, iar noi trebuie să ştim ce implică prăbuşirea ei. Iată celelalte detalii pe care ni le furnizează Daniel:

„Cît despre al patrulea regat se va dovedi tare ca fierul. Dat fiind faptul că fierul zdrobeşte şi macină orice alt lucru, tot aşa, ca fierul care sfărîmă, el le va zdrobi şi sfărîma pe toate acestea“ (Daniel 2:40). Oare acest al patrulea regat reprezintă doar Imperiul Roman care a devenit puterea mondială dominantă după Grecia? Nu, şi aceasta din mai multe motive.

Însăşi cartea lui Daniel fixează timpul în care se încadrează această imagine, deoarece s-a spus: „[Dumnezeu] i-a făcut cunoscut regelui Nabucodonosor ceea ce trebuie să se întîmple în perioada finală a zilelor“ (Daniel 2:28). Acest pasaj arată că împlinirea finală a viziunii trebuie să aibă loc într-un viitor îndepărtat, după perioada imperiilor grec şi roman.

Apostolul Ioan, un alt redactor al Bibliei, a vorbit şi el despre „regi“ sau puteri mondiale. Cu privire la aceşti regi, el a scris: „Există şapte regi: cinci au căzut, unul este, celălalt nu a venit încă.“ Înainte de intervenţia Regatului lui Dumnezeu, urma să se ridice încă o putere mondială (după Imperiul Roman, care ‘era’ în zilele lui Ioan). Această putere mondială avea să fie şi ea inclusă în „al patrulea regat“ al profeţiei lui Daniel (Apocalips 17:10–14; Daniel 2:40). Ce ne învaţă istoria cu privire la acest lucru?

Întemeiată prin cuceriri militare, puterea mondială romană nu şi-a încetat existenţa o dată cu înlăturarea ultimului ei împărat din Roma, de către căpetenia germană Odoacru, în 476 e.n. De-a lungul multor secole, Roma a continuat să exercite stăpînire politică şi îndeosebi religioasă, asupra Europei, datorită regimului feudal care îi făcea pe toţi oamenii supuşi în primul rînd stăpînului lor, apoi regelui şi în final, papei. De fapt, papa era acela care judeca în calitate de instanţă supremă problemele importante şi putea să îi supună pe regi voinţei sale, prin excomunicare sau interdicţie.a De altfel, iată ce afirmă The Columbia History of the World: „Biserica era cel mai important guvern din Europa.“

În 1534, regele Henric al VIII-lea al Angliei, şi-a atribuit titlul de cap al Bisericii Anglicane, independentă de Roma. Astfel, s-a smuls subit de sub puterea papală. Dar el a început, de asemenea, să făurească principalul instrument al puterii militare britanice, după cum mărturiseşte Eric Delderfield în cartea sa Kings and Queens of England (Regii şi reginele Angliei): „Henric a continuat lucrarea tatălui său, care voia să creeze o flotă eficientă (. . .) Pînă la moartea sa, Henric adăugase circa optzeci de nave la efectivul forţelor militare maritime, fapt prin care supremaţia maritimă a Spaniei a început să fie ameninţată.“

Pe parcursul secolelor puterea britanică s-a transformat într-un vast imperiu pe care Daniel Webster, cunoscutul om politic american din secolul al XIX-lea, l-a descris ca fiind „o putere cu care, în privinţa cuceririlor şi a ţărilor subjugate, Roma în culmea gloriei sale nu se putea compara — o putere care a împînzit toată suprafaţa globului cu posesiunile şi avanposturile ei militare“. În scurt timp Imperiul britanic se afla într-o strînsă asociere politico-militară cu fostele sale colonii din America de Nord. Astfel a apărut cel de-al şaptelea rege din Apocalips 17:10 — dubla putere mondială anglo-americană.

Potrivit cu ceea ce s-a spus despre imaginea din vis, în timpul acestui ultim „rege“, „progenitura omenirii“, sau oamenii de rînd, aveau să joace un rol mai mare în guvernare (Daniel 2:42, 43). Istoria modernă confirmă că lucrul acesta s-a produs realmente deoarece democraţiile sau ‘guvernele populare’ au înlocuit numeroşi regi, regine sau alţi autocraţi. Printre guvernele actuale, reprezentate prin cele zece degete de la picioarele imaginii, unele sînt asemănătoare fierului, adică sînt autoritare sau tiranice. Altele însă, socialiste sau democratice, sînt mai maleabile, asemenea argilei.

Căderea

Potrivit profeţiei lui Daniel, cînd guvernele reprezentate prin picioare vor fi la putere — cu alte cuvinte în timpul nostru — sfîrşitul imaginii uriaşe va fi aproape. Căderea ei nu se va datora slăbiciunii picioarelor sale formate din fier amestecat cu argilă, ci datorită faptului că va fi lovită şi sfărîmată de o piatră simbolică. Ce reprezintă această „piatră“? Regatul mesianic care „va zdrobi toate aceste regate şi le va pune capăt“ şi care ‘va deveni un munte mare care va umple întregul pămînt’. — Daniel 2:34, 35, 44.b

„Visul este sigur şi înterpretarea lui este demnă de încredere“, a spus Daniel (Daniel 2:45). Primele împliniri ale acestor două profeţii — cea despre distrugerea Babilonului şi cea referitoare la puterile mondiale — ne asigură că ceea ce rămîne să se împlinească se va împlini la momentul potrivit. Această împlinire va include distrugerea imaginii profetice din vis prin intervenţia Regatului lui Dumnezeu.

Şi alte cărţi biblice conţin profeţii de importanţă majoră în legătură cu scopurile lui Dumnezeu. Număr de număr, Turnul de veghere analizează multe dintre aceste profeţii şi explică ce anume înseamnă ele pentru epoca noastră. Dacă nu citiţi încă în mod regulat această revistă, ce ar fi dacă aţi începe să o faceţi de acum înainte? În felul acesta, veţi afla mai multe lucruri despre Iehova Dumnezeu, „Dezvăluitorul secretelor“, şi despre nenumăratele binecuvîntări pe care Regatul său le va aduce în curînd asupra pămîntului. — Daniel 2:28.

[Note de subsol]