Proclamatorii Regatului relatează

Adevărul biblic eliberează o călugăriţă din Bolivia

MULŢI oameni sinceri fug din religia falsă, învăţînd adevărul biblic, şi vin să i se închine lui Iehova, adevăratul Dumnezeu. Peste 7 600 de persoane au făcut lucrul acesta în Bolivia, inclusiv o călugăriţă.

Cînd avea numai nouă ani, M—— a avut primul contact cu Martorii lui Iehova. Ea a răspuns la uşă atunci cînd Martorii au venit în vizită la domiciliul ei şi a auzit pronunţîndu-se pentru prima dată numele lui Dumnezeu, Iehova. Nu  l-a putut uita ani de zile.

Întrucît era singura fată din familie, s-a luat hotărîrea ca ea să devină călugăriţă. „Cît de fericită m-am simţit pentru că urma să fiu în serviciul lui Dumnezeu — cel puţin aşa credeam eu“, spune M——. Dar bucuria ei s-a transformat în deziluzie atunci cînd a văzut nedreptatea şi parţialitatea practicate în mănăstire. Ea spune: „Probabil nu voi uita niciodată acele atacuri de deprimare, şi acele lovituri fizice şi spirituale care erau atît de chinuitoare, făcîndu-mă să-l consider pe Dumnezeu nu ca pe un Dumnezeu al iubirii, ci ca pe Unul care pedepseşte fără milă“.

Ea continuă: „Cu timpul am devenit călugăriţă, fără să reuşesc să găsesc numele lui Iehova în Biblie. Am găsit numai ‘Yahweh’, şi acest fapt m-a derutat. Într-o zi chiar am ieşit să-i caut pe oamenii aceia care vorbeau despre Iehova, dar nu i-am găsit niciodată.

Timpul trecea şi într-o zi, în timp ce eram în drum spre locuinţa familiei mele, am văzut o inscripţie: ‘Sala Regatului a Martorilor lui Iehova’. Am dorit să le spun că erau nişte profeţi falşi, dar nu era nimeni în sală. Am revenit duminică. Era în curs de desfăşurare o întrunire şi mulţi au părut surprinşi să vadă printre cei prezenţi o călugăriţă în veşmîntul ei complet. După întrunire, am încercat să ies repede. Dar una dintre Martore m-a salutat şi atunci am întrebat-o: «De ce îl blasfemaţi pe Cel Sfînt purtînd acest nume?» Întrebarea mea a condus la o discuţie biblică şi am făcut demersuri ca Martora să-mi facă o vizită la locuinţa părinţilor mei. Părinţii mei au dat-o afară. Ne-am reîntîlnit însă două luni mai tîrziu şi ea m-a invitat la locuinţa ei pentru un studiu biblic. Eram foarte impresionată de informaţiile pe care mi le arăta, dovedindu-mi că creştinii trebuie să folosească numele lui Dumnezeu. Această dovadă mi-a dat tăria necesară de a renunţa la toate lucrurile lipsite de valoare pe care le învăţasem în viaţa de călugăriţă.

Îmi amintesc multe lucruri din viaţa de la mănăstire. De exemplu, odată simţeam nevoia să mănînc mai mult. Le-am scris deci părinţilor mei să-mi trimită ceva de mîncare, fără să-mi dau seama că la mănăstire scrisorile erau cenzurate. La cina următoare mi-a fost pusă în faţă o bucată mare de pîine şi multă marmeladă şi am fost obligată să mănînc tot. Acum aveam prea multă mîncare. Le-am vorbit prietenelor mele despre acest lucru şi una mi-a sugerat să fărîmiţez pîinea pe care nu o puteam mînca şi să o împrăştii pe podea. Cînd am făcut acest lucru, o călugăriţă m-a apucat imediat şi m-a azvîrlit la podea, dîndu-mi ordin sever să curăţ toată podeaua, ştergînd-o cu limba. Încăperea era mare. În timp ce mă supuneam ordinului, am auzit multe chicoteli şi rîsete — fără să mi se arate îndurare.

Acum pot vedea cît de minunat este să fii eliberat de toate acestea. Aşa cum era de aşteptat, această eliberare a necesitat sacrificii. În primul rînd, tatăl meu m-a dat afară din casă. Dar, înainte de a părăsi mănăstirea, am avut privilegiul de a le ajuta şi pe alte călugăriţe tinere să înveţe adevărul. Mă bucur să spun că unele dintre noi ne-am dedicat deja viaţa lui Iehova Dumnezeu!

După ce am părăsit mănăstirea, tatălui meu i-a fost greu să înţeleagă de ce am refuzat unele locuri de muncă bine plătite, dar consumatoare de timp. Eu însă doream să am mai mult timp pentru serviciul lui Dumnezeu. În prezent, slujesc ca pionier regular, ducînd o viaţă simplă, dar plină de recompense. Şi, spre marea mea bucurie, mama şi fraţii mei mi s-au alăturat în serviciul lui Iehova“.

Da, adevărul biblic îi eliberează pe oameni din sistemul religiei false a lumii şi le aduce o bucurie şi fericire de durată. — Ioan 8:32.