De ce închinarea adevărată primeşte binecuvântarea lui Dumnezeu

„Lăudaţi-L pe Iah! Mântuirea, slava şi puterea sunt ale Dumnezeului nostru! pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte.“ — APOCALIPSA 19:1, 2, nota de subsol.

1. Cum îşi va ajunge sfârşitul Babilonul cel Mare?

„BABILONUL CEL MARE“ a căzut în ochii lui Dumnezeu şi acum urmează să fie distrus. Profeţia biblică arată că această desfrânată religioasă mondială va fi în curând executată de amanţii săi politici; sfârşitul ei va fi neaşteptat şi rapid. Revelaţia lui Isus către Ioan conţinea aceste cuvinte profetice: „Un înger puternic a ridicat o piatră ca o mare piatră de moară şi a aruncat-o în mare, zicând: «Cu aşa violenţă va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit»“. — Apocalipsa 18:2, 21.

2. Cum vor reacţiona slujitorii lui Iehova la distrugerea Babilonului?

² Distrugerea Babilonului celui Mare va fi deplânsă de unele elemente ale lumii lui Satan, dar cu siguranţă nu de slujitorii lui Dumnezeu, cereşti sau pământeşti. Strigătul lor de bucurie către Dumnezeu va fi: „Lăudaţi-l pe Iah! Mântuirea, slava şi puterea sunt ale Dumnezeului nostru! pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte: pentru că a judecat pe prostituata cea mare, care a stricat pământul cu desfrâul ei şi a răzbunat sângele robilor Săi, din mâna ei“. — Apocalipsa 18:9, 10; 19:1, 2, nota de subsol.

Ce roade trebuie să producă religia adevărată?

3. Ce întrebări pretind răspuns?

³ Întrucât pământul urmează să fie complet curăţat de religia falsă, ce fel de închinare va rămâne? Cum putem determina astăzi care grupare religioasă va supravieţui distrugerii imperiului mondial satanic al religiei false? Care sunt roadele drepte pe care trebuie să le producă această grupare? Există cel puţin zece criterii de identificare a închinării adevărate la Iehova. — Maleahi 3:18; Matei 13:43.

4. Care este prima cerinţă a închinării adevărate, şi ce exemplu a lăsat Isus în această privinţă?

⁴ Primul şi cel mai important lucru este că adevăraţii creştini trebuie să susţină suveranitatea pentru care a murit Isus — suveranitatea Tatălui său. Isus nu şi-a dat viaţa pentru vreo cauză politică, tribală, etnică sau socială. El a pus Regatul Tatălui său deasupra tuturor aspiraţiilor politice sau revoluţionare ale evreilor. El a răspuns ofertei lui Satan privitoare la puterea lumească prin cuvintele: „Pleacă Satan! căci este scris: «DOMNULUI Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti»“. El ştia din Scripturile ebraice că Iehova este adevăratul Suveran peste întregul pământul. Care grupare religioasă susţine fără echivoc domnia lui Iehova şi nu sistemele politice ale acestei lumi? — Matei 4:10; Psalmul 83:18.

5. a) Cum trebuie să considere închinătorii adevăraţi numele lui Dumnezeu? b) Ce arată că Martorii lui Iehova onorează într-adevăr acest nume?

⁵ A doua cerinţă este aceea că închinarea adevărată trebuie să preamărească şi să sfinţească numele lui Dumnezeu. Cel Atotputernic şi-a dezvăluit numele, Iehova (redat prin Iahve în unele versiuni biblice), poporului său Israel, şi el este folosit de mii de ori în Scripturile ebraice. Chiar înainte de aceasta, Adam, Eva şi alţii au cunoscut acest nume, chiar dacă nu l-au respectat întotdeauna (Geneza 4:1; 9:26; 22:14; Exodul 6:2). În timp ce traducătorii creştinătăţii şi cei evrei au omis, în general, numele divin din Bibliile lor, Martorii lui Iehova au acordat acestui nume locul şi respectul cuvenit în New World Translation of the Holy Scriptures (Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi). Ei onorează acest nume, întocmai cum au făcut primii creştini. Iacov a mărturisit: „Simon a spus cum, mai întâi, Dumnezeu Şi-a aruncat privirile ca să ia dintre neamuri un popor pentru Numele Său. Şi cu aceasta se potrivesc cuvintele prorocilor, . . . «pentru ca rămăşiţa de oameni să caute pe DOMNUL, ca şi toate neamurile peste care este chemat Numele meu, zice DOMNUL, care face aceste lucruri»“. — Faptele 15:14–17; Amos 9:11, 12.

6. a) Care este a treia cerinţă a închinării adevărate? b) Cum au scos în evidenţă Isus şi Daniel domnia Regatului (Luca 17:20, 21)?

⁶ A treia cerinţă a închinării adevărate este aceea că ea trebuie să preamărească Regatul lui Dumnezeu drept unica soluţie legitimă şi viabilă la problemele omenirii legate de guvernare. Isus i-a învăţat în mod clar pe discipoli să se roage ca acest Regat să vină, şi domnia lui Dumnezeu să preia controlul asupra pământului. Daniel a profeţit sub inspiraţie cu privire la ultimele zile: „Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi distrusă . . . Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii [lumeşti, politice], dar ea însăşi va dăinui pentru totdeauna“. Cine a arătat prin modul lor de acţiune în secolul al XX-lea că sprijină din toată inima acest Regat — religiile Babilonului celui Mare sau Martorii lui Iehova? — Daniel 2:44; Matei 6:10; 24:14.

7. Cum consideră închinătorii adevăraţi Biblia?

⁷ A patra cerinţă pentru a fi aprobaţi de Dumnezeu este faptul că slujitorii adevăraţi ai lui Dumnezeu trebuie să susţină Biblia ca fiind Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. De aceea, ei nu vor deveni victime ale înaltului criticism, care încearcă să reducă Biblia la o simplă operă literară umană, cu toate neajunsurile pe care le-ar implica lucrul acesta. Martorii lui Iehova cred că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, întocmai cum i-a scris Pavel lui Timotei: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să convingă, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul pregătit pentru orice lucrare bună“a. De aceea, Martorii lui Iehova consideră Biblia drept ghidul lor, manualul după care se conduc zilnic şi izvorul lor de speranţă pentru viitor. — 2 Timotei 3:16, 17.

O religie a iubirii, nu a urii

8. Care este a cincea condiţie a închinării adevărate?

⁸ Cum i-a identificat Isus pe adevăraţii săi continuatori? Răspunsul său ne conduce la cel de-al cincilea semn important de identificare a închinării adevărate. Isus a spus: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unul pe altul! Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste între voi“ (Ioan 13:34, 35). Cum şi-a manifestat Isus iubirea? Dându-şi viaţa ca jertfă de răscumpărare (Matei 20:28; Ioan 3:16). De ce este iubirea sinceră o calitate esenţială a creştinilor adevăraţi? Ioan a explicat: „Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, căci dragostea este de la Dumnezeu. . . . Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste“. — 1 Ioan 4:7, 8.

9. Cine a arătat o iubire autentică, şi cum?

⁹ Cine a manifestat în timpurile noastre acest fel de iubire, în pofida urii rasiale, naţionale sau etnice? Cine sunt cei care au trecut testul suprem, înfruntând chiar moartea, astfel încât iubirea lor să triumfe? Putem spune că sunt călugăriţele şi preoţii catolici care au, fără îndoială, o parte de vină pentru genocidul care a avut loc în Rwanda în 1994? Sunt ortodocşii din Serbia sau catolicii din Croaţia care s-au angajat în acţiunea de „purificare etnică“ şi în alte acte necreştine în războiul civil din Balcani? Sau sunt clericii catolici sau protestanţi care în ultimele decenii au aţâţat focul prejudecăţilor şi al urii în Irlanda de Nord? Cu siguranţă, Martorii lui Iehova nu pot fi acuzaţi că au participat la astfel de conflicte. Ei au suferit mai degrabă în închisori şi lagăre de concentrare, chiar până la moarte, în loc să trădeze iubirea lor creştină. — Ioan 15:17.

10. De ce creştinii adevăraţi rămân neutri?

¹⁰ A şasea cerinţă a închinării plăcute lui Dumnezeu este aceea a neutralităţii faţă de afacerile politice ale acestei lumi. De ce trebuie să rămână creştinii neutri din punct de vedere politic? Pavel, Iacov şi Ioan ne oferă un motiv întemeiat pentru a adopta această atitudine. Apostolul Pavel a scris că Satan este „dumnezeul veacului acestuia“, care orbeşte mintea necredincioşilor prin orice mijloace posibile, inclusiv prin politici dezbinatoare. Discipolul Iacov a afirmat că „prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu“, iar apostolul Ioan a spus că „toată lumea zace în Cel Rău“. De aceea, un creştin adevărat nu-şi poate compromite devoţiunea faţă de Dumnezeu implicându-se în satanica lume coruptă a politicii şi puterii. — 2 Corinteni 4:4; Iacov 4:4; 1 Ioan 5:19.

11. a) Cum consideră creştinii războiul? b) Ce bază scripturală există pentru această atitudine (2 Corinteni 10:3–5)?

¹¹ În lumina ultimelor două cerinţe menţionate anterior, a şaptea devine evidentă: adevăraţii închinători creştini nu trebuie să ia parte la războaie. Întrucât religia adevărată este o fraternitate mondială bazată pe iubire, înseamnă că nimic nu poate scinda sau submina această asociaţie de ‘fraţi aflaţi în lume’. Isus a predat iubirea, nu ura; pacea, nu războiul (1 Petru 5:9; Matei 26:51, 52). Acelaşi „Rău“, Satan, care l-a determinat pe Cain să-l ucidă pe Abel continuă să semene ură printre oameni şi să provoace conflicte şi vărsări de sânge pe baza unor dezacorduri politice, religioase şi etnice. Creştinii adevăraţi ‘nu mai învaţă războiul’, indiferent de preţul care trebuie plătit. În sens figurat, ei deja şi-au ‘făurit din săbiile lor fiare de plug şi din suliţele lor cosoare’. Ei produc rodul paşnic al spiritului lui Dumnezeu. — 1 Ioan 3:10–12; Isaia 2:2–4; Galateni 5:22, 23.

Dumnezeu binecuvântează puritatea conduitei şi a învăţăturilor

12. a) Care este a opta cerinţă, dar ce sciziuni religioase puteţi menţiona? b) Cum a subliniat Pavel această a opta cerinţă?

¹² Unitatea creştină este a opta cerinţă a închinării adevărate. Însă religiile dezbinatoare ale creştinătăţii nu au promovat-o. Multe aşa-zise confesiuni principale s-au scindat într-o diversitate de secte, iar rezultatul este confuzia. Să luăm, de exemplu, religia baptistă din Statele Unite, care este divizată în Baptiştii de Nord (Bisericile Baptiste Americane din S.U.A.) şi Baptiştii de Sud (Convenţia Baptistă de Sud), precum şi în zeci de alte grupări baptiste care au rezultat din schisme (World Christian Encyclopedia, pagina 714). Multe sciziuni au fost produse de diferenţele de doctrină sau de conducere a bisericii (de exemplu, Prezbiteriană, Episcopală, Congregaţională). Sciziunile din creştinătate îşi găsesc corespondentul în cele din religiile necreştine — fie că este vorba de budism, islamism sau hinduism. Ce i-a sfătuit apostolul Pavel pe primii creştini? „Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să nu aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi deplin uniţi într-un gând şi o simţire.“ — 1 Corinteni 1:10; 2 Corinteni 13:11.

13, 14. a) Ce se înţelege prin ‘a fi sfânt’? b) Cum este păstrată curată închinarea adevărată?

¹³ Care este a noua cerinţă a religiei aprobate de Dumnezeu? În Leviticul 11:45 este exprimat un principiu biblic: „Voi să fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt“. Apostolul Petru a repetat această cerinţă când a scris: „După cum Cel care v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră“. — 1 Petru 1:15.

¹⁴ Ce implică necesitatea de a fi sfânt? Faptul că închinătorii lui Iehova trebuie să fie curaţi din punct de vedere spiritual şi moral (2 Petru 3:14). Păcătoşii cu voia, care nu se căiesc şi care, prin conduita lor, desconsideră jertfa de răscumpărare a lui Cristos, nu au ce căuta aici (Evrei 6:4–6). Iehova pretinde ca această congregaţie creştină să fie păstrată curată şi sfântă. Cum se realizează lucrul acesta? În parte, prin procedura juridică privitoare la excluderea celor ce pătează congregaţia. — 1 Corinteni 5:9–13.

15, 16. Ce schimbări au făcut mulţi creştini în viaţa lor?

¹⁵ Înainte de a cunoaşte adevărul creştin, mulţi au dus o viaţă desfrânată, hedonistă, egocentrică. Dar cuvântul despre Cristos i-a schimbat, şi ei au obţinut iertarea păcatelor lor. Pavel a exprimat lucrul acesta în mod energic, când a scris: „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi; nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici cei adulteri, nici cei afemeiaţi cu ei înşişi, nici homosexualii, nici hoţii, nici cei lacomi de bani, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar aţi fost spălaţi“. — 1 Corinteni 6:9–11.

¹⁶ Este evident că Iehova îi aprobă pe cei ce se căiesc de conduita lor nescripturală, se întorc şi devin continuatori adevăraţi ai lui Cristos şi ai învăţăturilor sale. Ei îşi iubesc cu adevărat semenii ca pe ei înşişi şi arată lucrul acesta în multe feluri, de exemplu perseverând într-un minister care oferă mesajul vieţii tuturor celor ce îl aud. — 2 Timotei 4:5.

„Adevărul vă va face liberi“

17. Care este a zecea cerinţă pentru închinarea adevărată? Daţi exemple.

¹⁷ Există o a zecea cerinţă a lui Iehova pentru cei ce i se închină în spirit şi adevăr: învăţătura pură (Ioan 4:23, 24). Isus le-a spus continuatorilor săi: „Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi“ (Ioan 8:32). Adevărul Bibliei ne eliberează de doctrinele care îl dezonorează pe Dumnezeu, cum ar fi sufletul nemuritor, focul iadului şi purgatoriul (Eclesiastul 9:5, 6, 10; Ezechiel 18:4, 20). El ne eliberează de misterul babilonic al „Preasfintei Treimi“ aparţinând creştinătăţii (Deuteronomul 4:35; 6:4; 1 Corinteni 15:27, 28). Ascultarea de adevărul biblic produce oameni iubitori, care se interesează de alţii, amabili şi miloşi. Creştinismul adevărat nu i-a sprijinit niciodată pe inchizitorii intoleranţi şi răzbunători, cum a fost Tomás de Torquemada, nici persoanele pline de ură care instigă la război, cum au fost promotorii papali ai cruciadelor. Însă Babilonul cel Mare a produs aceste roade de-a lungul istoriei, cel puţin din timpul lui Nimrod până în prezent. — Geneza 10:8, 9.

Un nume distinctiv

18. a) Cine satisface cele zece cerinţe ale închinării adevărate, şi cum? b) Ce trebuie să facem fiecare în parte pentru a moşteni binecuvântarea care ne stă înainte?

¹⁸ Cine satisface astăzi într-adevăr aceste zece cerinţe ale închinării adevărate? Cine sunt cunoscuţi şi recunoscuţi de alţii pentru conduita lor integră şi paşnică? Pe tot globul, Martorii lui Iehova se remarcă prin faptul că „nu sunt din lume“ (Ioan 15:19; 17:14, 16; 18:36). Membrii poporului lui Iehova se simt onoraţi să-i poarte numele şi să-i fie Martori, întocmai cum Isus Cristos a fost un martor fidel al Tatălui său. Noi purtăm acest nume sfânt, fiind conştienţi de responsabilitatea de a trăi la înălţimea a ceea ce reprezintă el. Şi, ca Martori ai săi, ce glorioasă perspectivă ne stă înainte! Aceea de a face parte dintr-o familie umană supusă, unită, care se închină Suveranului Universului într-un paradis restabilit aici pe pământ. Pentru a primi această binecuvântare, să continuăm să ne identificăm în mod clar cu închinarea adevărată şi să purtăm cu mândrie numele de Martori ai lui Iehova, „pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte“. — Apocalipsa 19:2; Isaia 43:10–12; Ezechiel 3:11.

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

◻ Cum consideră slujitorii lui Iehova distrugerea Babilonului celui Mare?

◻ Care sunt cerinţele de bază ale închinării adevărate?

◻ Cum vă eliberează adevărul?

◻ Ce onoare specială avem ca Martori ai lui Iehova?

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Martorii lui Iehova predică şi predau vestea bună a Regatului lui Dumnezeu.

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Adevăraţii creştini au rămas întotdeauna neutri faţă de politica şi războaiele lumii.

[Provenienţa]

Avion: Cu amabilitatea Ministerului Apărării, Londra