Să ne întărim credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu
BIBLIA este cartea care a fost citită de cei mai mulţi oameni. Însă câţi au dat într-adevăr crezare mesajului ei? Biblia însăşi spune că „credinţa nu este o posesiune a tuturor oamenilor“ (2 Tesaloniceni 3:2, NW). Evident, nu ne naştem cu credinţă. Aceasta trebuie cultivată. Chiar şi aceia care au o măsură de credinţă nu trebuie să o ia ca pe ceva de la sine înţeles. Credinţa poate slăbi şi muri. Aşadar, pentru a rămâne „sănătoşi în credinţă“ sunt necesare eforturi. — Tit 2:2.
Astfel, din motive bine întemeiate, Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova a ales pentru seria de congrese de district din 1997/1998 tema „Credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu“. Milioane de Martori şi de alte persoane au avut, astfel, privilegiul de a se aduna la un loc pentru a-şi întări credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu.
Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul — fundamentul credinţei noastre
Aceasta a fost tema primei zile de congres. Ea a început cu cuvinte de laudă la adresa întregului auditoriu. Prezenţa la congres a fost o dovadă a respectului faţă de Biblie. Dar s-au pus unele întrebări referitoare la calitatea credinţei noastre, întrebări care îndemnau la reflecţie: „Ne putem apăra convingerile folosind Cuvântul lui Dumnezeu ca autoritate? Apreciem noi hrana spirituală, neluând niciodată ca pe ceva de la sine înţeles Biblia, întrunirile congregaţiei şi publicaţiile biblice? Creştem noi în iubire, în cunoştinţă exactă şi în discernământ?“ Vorbitorul i-a îndemnat pe toţi să asculte cu atenţie, spunând: „Acest Congres de District «Credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu» a fost pregătit pentru a ne ajuta să ne autoanalizăm şi să examinăm cantitatea şi calitatea credinţei pe care o avem fiecare“.
Cuvântarea-cheie s-a intitulat: „Să umblăm prin credinţă, nu prin vedere“ (2 Corinteni 5:7). „Credinţa celor care au devenit Martori ai lui Iehova nu este credulitate“, a spus vorbitorul. Cât de adevărat este acest lucru! Credinţa autentică nu este oarbă. Ea se bazează pe realităţi. În Evrei 11:1 se spune: „Credinţa este aşteptarea sigură a lucrurilor sperate, demonstrarea evidentă a realităţilor, cu toate că nu se văd“ (NW). Vorbitorul a menţionat: „Dacă într-adevăr vrem să umblăm prin credinţă, avem nevoie de o credinţă întemeiată“. Întrucât umblăm prin credinţă şi nu prin vedere, noi nu avem nevoie de amănunte cu privire la modul şi timpul în care Iehova va îndeplini fiecare aspect al scopului său. Ceea ce ştim deja despre el ne convinge în mod absolut că el are puterea de a-şi duce la îndeplinire promisiunile într-un mod iubitor şi drept.
Cuvântarea „Tinerii creştini: o parte esenţială a congregaţiei“ le-a amintit tinerilor cât de preţioşi sunt ei în ochii lui Iehova. Ei au fost încurajaţi să progreseze pe plan spiritual, fixându-şi obiective cum ar fi citirea întregii Biblii şi întrunirea cerinţelor în vederea dedicării şi botezului. Instruirea suplimentară este o chestiune personală, cu privire la care se iau decizii împreună cu părinţii, dar dacă se decide în favoarea ei, obiectivul trebuie să fie întotdeauna acela de a fi echipaţi pentru a-i sluji lui Dumnezeu într-un mod mai eficient. Instruirea laică se poate dovedi utilă dacă ne convingem „de lucrurile mai importante“ care au legătură cu credinţa noastră. — Filipeni 1:9, 10, NW.
Apoi a urmat un simpozion format din trei cuvântări, care a avut tema: „Ale cui norme le respectaţi?“ Credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să respectăm normele Bibliei. Creştinii ascultă de legile şi principiile lui Iehova. De exemplu, Scripturile ne îndeamnă să nu folosim un limbaj obscen şi jignitor (Efeseni 4:31, 32). Vorbitorul a adăugat: „Când sunteţi supăraţi sau iritaţi, vă insultaţi partenerul sau copiii?“ Bineînţeles, acest lucru nu ar fi creştinesc. Dumnezeu are norme şi cu privire la aspectul nostru personal. Creştinii ar trebui să se îmbrace „cu modestie şi bun simţ“ (1 Timotei 2:9, 10). Cuvântul „modestie“ transmite ideea de respect de sine, simţ al onoarei, seriozitate şi cumpătare. Noi avem ca motivaţie iubirea faţă de semeni şi ne lăsăm călăuziţi de principiile Bibliei şi de simţul moral.
Următoarele două cuvântări au analizat verset cu verset pasajele biblice din Evrei 3:7–15 şi 4:1–16. Aceste pasaje ne avertizează de pericolul de a ne „împietr[i] prin înşelăciunea păcatului“ (Evrei 3:13). Cum putem ieşi învingători în lupta cu păcatul? Iehova ne oferă ca ajutor Cuvântul său. Într-adevăr, „Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător . . . şi judecă gândurile şi intenţiile inimii“. — Evrei 4:12.
Ultima cuvântare din prima zi de congres s-a intitulat „O carte pentru toţi oamenii“. Ea a scos în evidenţă autenticitatea, exactitatea şi valoarea practică a Bibliei. Ce emoţionant a fost când vorbitorul a anunţat lansarea unei noi broşuri de 32 de pagini, intitulate O carte pentru toţi oamenii! Această nouă publicaţie a fost pregătită îndeosebi pentru persoanele care, deşi sunt instruite, au puţine cunoştinţe despre Biblie. Cuvântarea s-a încheiat cu cuvintele: „Oamenii trebuie să examineze personal Cuvântul lui Dumnezeu. Suntem convinşi că, dacă procedează astfel, vor ajunge să înţeleagă că această carte unică, Biblia, este într-adevăr o carte pentru toţi oamenii!“
Să-l imităm pe ‘Cel care ne aduce credinţa la perfecţiune’
Această temă a celei de-a doua zile de congres a îndreptat atenţia asupra lui Isus Cristos, ‘Cel care ne aduce credinţa la perfecţiune’. Noi trebuie să „călc[ăm] pe urmele Lui“ (Evrei 12:2, NW; 1 Petru 2:21). Multor persoane din creştinătate li se spune: „Crede în Domnul Isus şi vei fi salvat!“ Dar oare numai acest lucru este necesar pentru credinţă? Biblia declară că „credinţa fără fapte este moartă“ (Iacov 2:26). Deci, pe lângă faptul de a crede în Isus, noi trebuie să facem aceleaşi lucrări pe care le-a făcut el, îndeosebi să predicăm vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu.
Sesiunea de dimineaţă s-a concentrat asupra lucrării de evanghelizare. Asemenea lui Pavel, noi ar trebui să dorim fierbinte să declarăm vestea bună despre salvare (Romani 1:14–16). Isus le-a predicat oamenilor în orice loc. Deşi ministerul nostru din casă în casă efectuat cu regularitate dă rezultate, tot mai mulţi oameni nu sunt acasă când îi vizităm (Faptele 20:20). Mulţi sunt la şcoală, la serviciu, la cumpărături sau în călătorie. Prin urmare, trebuie să predicăm şi în locuri publice şi oriunde pot fi găsiţi oameni.
Cuvântarea „Deveniţi înrădăcinaţi şi întăriţi în adevăr“ ne-a adus aminte de marele număr de noi discipoli care sunt botezaţi: în medie, peste 1 000 de persoane zilnic! Este vital ca aceste persoane noi să prindă rădăcini şi să se întărească în adevăr (Coloseni 2:6, 7). Vorbitorul a explicat că rădăcinile literale absorb apa şi hrana în timp ce joacă şi rolul de ancoră sau de susţinători ai plantei. Tot la fel, în urma unor obiceiuri bune de studiu şi a unei asocieri sănătoase, noii discipoli se pot consolida în adevăr.
Aceste sfaturi au fost deosebit de oportune pentru candidaţii la botez. Da, în a doua zi de congres s-au botezat grupuri mari de discipoli, urmând exemplul lui Isus. Cuvântarea „Credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu duce la botez“ le-a amintit candidaţilor că scufundarea completă în apă simbolizează în mod potrivit moartea lor faţă de modul de viaţă egoist din trecut. Ieşirea din apă reprezintă faptul că au fost făcuţi vii pentru a înfăptui voinţa lui Dumnezeu.
Cuvântarea „Să ducem o luptă energică pentru credinţă“ a avut la bază cartea biblică Iuda. Am fost îndemnaţi să ne ocrotim credinţa împotrivindu-ne influenţelor dăunătoare, cum ar fi imoralitatea, spiritul de răzvrătire şi apostazia. Apoi li s-a acordat o atenţie specială părinţilor — îndeosebi taţilor — în cuvântarea „Îngrijeşte-te de casa ta“. Faptul de a te îngriji de necesităţile spirituale, fizice şi afective ale familiei este o obligaţie scripturală (1 Timotei 5:8). Aceasta pretinde timp, comunicare şi legături strânse. Iehova Dumnezeu este, fără îndoială, încântat de munca susţinută depusă de părinţii creştini pentru a-şi creşte copiii în adevăr.
Următorul simpozion, „Să mergem la casa lui Iehova“, ne-a zidit aprecierea faţă de întrunirile creştine. În cadrul întrunirilor ne putem simţi liberi de îngrijorările acestei lumi. Aici avem ocazia să ne încurajăm reciproc şi să ne demonstrăm iubirea faţă de colaboratorii noştri în credinţă (Evrei 10:24, 25). Întrunirile ne fac învăţători mai abili şi ne adâncesc înţelegerea scopului lui Dumnezeu (Proverbele 27:17). Să nu ne izolăm niciodată de congregaţie şi să nu uităm cuvintele lui Isus: „Unde doi sau trei sunt adunaţi pentru Numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor“. — Matei 18:20.
Ultima cuvântare a zilei a fost intitulată „Calitatea credinţei voastre: testată în prezent“. Credinţa netestată nu şi-a dovedit valoarea, iar calitatea ei rămâne necunoscută. Este ca un cec care nu a fost încă transformat în bani lichizi. Valorează el într-adevăr cât suma pe care o indică? Tot la fel, credinţa noastră trebuie testată pentru a se dovedi solidă şi de calitate (1 Petru 1:6, 7). Vorbitorul a spus: „Uneori, mass-media, precum şi autorităţile, înşelate de preoţi şi de apostaţi, îi acuză pe nedrept pe Martori, punând într-o lumină falsă modul de viaţă şi convingerile noastre creştine. . . . Le vom îngădui noi oare celor orbiţi de Satan să ne intimideze şi să ne descurajeze, precum şi să ne facă să ne ruşinăm de vestea bună? Vom permite unor minciuni să ne influenţeze asistarea cu regularitate la întruniri şi participarea la lucrarea de predicare? Sau vom rămâne fermi, curajoşi şi mai hotărâţi ca oricând să continuăm să declarăm adevărul despre Iehova şi Regatul său?“
Trăim ca urmare a credinţei
Tema celei de-a treia zile de congres s-a bazat pe cuvintele lui Pavel: „Că prin lege nimeni nu este declarat drept la Dumnezeu este evident, fiindcă «cel drept va trăi ca urmare a credinţei»“ (Galateni 3:11, NW). Simpozionul „Cuvintele profetice ale lui Ioel pentru zilele noastre“ a fost unul dintre momentele culminante ale dimineţii. Cartea Ioel îndreaptă atenţia spre timpul nostru şi anunţă cu un simţ al urgenţei: „«Vai! Ce zi!» Da, ziua DOMNULUI este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic“ (Ioel 1:15). Asemenea unor lăcuste necruţătoare, creştinii unşi nu au permis nici unui lucru să-i împiedice de la proclamarea Regatului în acest timp al sfârşitului.
Cartea Ioel ne dă totodată speranţă, spunând: „Oricine va invoca numele lui Iehova va scăpa teafăr“ (Ioel 2:32, NW). Aceasta presupune mai mult decât a folosi numele lui Iehova. Este necesară o căinţă din inimă, iar aceasta presupune să întoarcem spatele nelegiuirii (Ioel 2:12, 13). Nu este timp de pierdut, căci Iehova îşi va executa peste puţin timp judecata asupra naţiunilor, aşa cum a făcut în cazul Moabului, Amonului şi a regiunii muntoase a Seirului în zilele împăratului Iosafat al lui Iuda. — 2 Cronici 20:1–30; Ioel 3:2, 12.
Cuvântarea „Să manifestăm credinţă aşteptându-l pe Iehova“ a fost o încurajare pentru toţi. Fiind foarte avansaţi în perioada sfârşitului, acum putem observa retrospectiv împlinirea multor promisiuni ale lui Iehova şi suntem foarte interesaţi de ceea ce se va întâmpla în viitor. Poporul lui Iehova trebuie să aibă în continuare răbdare, amintindu-şi că tot ce a promis Dumnezeu se va împlini. — Tit 2:13; 2 Petru 3:9, 10.
Sesiunea de dimineaţă s-a încheiat cu drama „Să ne păstrăm ochiul simplu“. Această dramă realistă ne-a îndemnat să ne autoanalizăm în privinţa obiectivelor materialiste. Indiferent unde trăim, dacă dorim ca viaţa noastră să fie lipsită de îngrijorări, trebuie să dăm ascultare sfatului lui Isus de a ne păstra ochiul simplu şi bine focalizat asupra Regatului lui Dumnezeu. — Matei 6:22.
Discursul public a avut un titlu stimulativ: „Credinţa şi viitorul vostru“. Acesta a prezentat dovada incapacităţii conducătorilor umani de a rezolva problemele omenirii (Ieremia 10:23). Istoria umană se repetă — dar la o scară mai mare şi mai distrugătoare. Cum privesc Martorii lui Iehova viitorul? Noi credem că oamenii fideli au o perspectivă luminoasă sub Regatul lui Dumnezeu (Matei 5:5). Dumnezeu îşi va îndeplini promisiunile în folosul tuturor celor ce au credinţă în Cuvântul său, care îndeamnă: „Căutaţi pe DOMNUL cât timp se poate găsi; chemaţi-L cât timp este aproape“. — Isaia 55:6.
Isus a pus o întrebare vitală care viza timpul nostru. El a întrebat: „Când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?“ (Luca 18:8). În cuvântarea finală s-a făcut o trecere în revistă a programului şi s-au prezentat dovezi clare potrivit cărora există credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă trăim într-o lume fără credinţă şi laicizată.
Totuşi, fiecare ne putem întreba: „Sunt eu printre cei ce au o credinţă neclintită în Dumnezeu şi în Cuvântul său?“ Congresul de District „Credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu“ ar trebui să ne ajute să răspundem afirmativ la această întrebare. Şi cât de recunoscători îi suntem lui Iehova pentru că ne-a întărit credinţa în el şi în Cuvântul său inspirat, Biblia!
[Legenda fotografiilor de la pagina 24]
Mulţi voluntari au lucrat bucuroşi pentru a le asigura cazarea miilor de delegaţi
[Legenda fotografiilor de la pagina 25]
Pe tot globul s-au folosit stadioane mari ca acesta
[Legenda fotografiei de la pagina 25]
Lyman Swingle din Corpul de Guvernare anunţă lansarea noii broşuri
[Legenda fotografiei de la pagina 26]
Mulţi s-au botezat ca simbol al dedicării lor la Iehova
[Legenda fotografiilor de la pagina 27]
Congresiştii au cântat cu bucurie cântările Regatului. În medalion, drama „Să ne păstrăm ochiul simplu“