David — un tânăr neînfricat

ŢI-A fost vreodată frică? —a Tuturor ne este frică uneori. Ce poţi face când ţi-e teamă? — Poţi cere ajutorul cuiva mai mare şi mai puternic decât tine. Poate tatălui tău sau mamei tale. Putem învăţa multe lucruri de la David. Într-o cântare adresată lui Dumnezeu, el a arătat cui i-a cerut ajutor: „Mă voi încrede în tine. . . . În Dumnezeu mi-am pus încrederea“ (Psalmul 56:3, 4).

Ce crezi? De la cine a învăţat David să nu se teamă? De la părinţii lui? — Cu siguranţă! Tatăl său, Iese, a fost unul dintre strămoşii fideli ai lui Isus Cristos, „Prinţul Păcii“ promis de Dumnezeu (Isaia 9:6; 11:1–3, 10). Tatăl lui Iese, bunicul lui David, a fost Obed. O carte a Bibliei poartă numele mamei lui Obed. Ştii cum o chema? — Rut. Ea a fost o femeie loială, al cărei soţ se numea Boaz (Rut 4:21, 22).

Rut şi Boaz au trăit cu mult timp înainte ca David să se nască. Poate că ştii cum se numea mama lui Boaz, stră-străbunica lui David. Ea a trăit în Ierihon şi i-a ajutat pe spionii israeliţi să scape cu viaţă. Când zidurile Ierihonului s-au prăbuşit, ea şi familia ei au fost ocrotiţi pentru că această femeie atârnase la fereastră o funie din fir stacojiu. Ştii cum o chema? — Rahav. Ea a devenit o închinătoare a lui Iehova şi este un exemplu de curaj pentru noi, creştinii (Iosua 2:1–21; 6:22–25; Evrei 11:30, 31).

Fără îndoială că tatăl şi mama lui David i-au vorbit despre toţi aceşti slujitori loiali ai lui Iehova, întrucât părinţii aveau obligaţia să-i înveţe astfel de lucruri pe copiii lor (Deuteronomul 6:4–9). Apoi, Samuel, un profet al lui Dumnezeu, a fost trimis să-l aleagă pe David, cel mai mic fiu al lui Iese, pentru a fi viitorul rege al Israelului (1 Samuel 16:4–13).

Într-o zi, Iese îl trimite pe David să le ducă mâncare celor trei fraţi mai mari ai lui, care luptau împotriva filistenilor, duşmanii lui Dumnezeu. După ce ajunge la tabără, David aleargă la liniile de bătaie, unde îl aude pe uriaşul Goliat sfidând „liniile de bătaie ale Dumnezeului celui viu“. Toţi israeliţii se tem să dea curs provocării lui Goliat. Regele Saul aude că David doreşte să-l înfrunte pe uriaş şi îl cheamă la el. Dar când dă cu ochii de el, Saul spune: „Eşti doar un copil“.

David îi explică regelui că ucisese un leu şi un urs care încercaseră să sfâşie oile familiei şi îi promite că Goliat „va ajunge ca unul dintre ei“. „Du-te, şi Iehova să fie cu tine!“, îi spune Saul. David ia cinci pietre netede, le pune în săculeţul său de păstor, îşi ia praştia şi porneşte spre uriaş. Când Goliat vede îndreptându-se spre el un tinerel, strigă: „Vino tu la mine, şi voi da carnea ta păsărilor“. David răspunde: „Eu vin la tine în numele lui Iehova“, după care strigă: „Te voi doborî!“.

David aleargă spre Goliat, scoate o piatră din săculeţ, o pune în praştie şi o azvârle drept în fruntea uriaşului. Când filistenii văd că uriaşul e mort, o iau la fugă îngroziţi. Israeliţii îi urmăresc şi câştigă lupta. Citiţi împreună cu familia această relatare consemnată în 1 Samuel 17:12–54.

Fiind tânăr, poate că uneori ţi-e teamă să urmezi poruncile lui Dumnezeu. Şi tânărului Ieremia i-a fost la început teamă, dar Dumnezeu i-a zis: „Să nu-ţi fie frică . . . căci «eu sunt cu tine»“. Ieremia a căpătat astfel curaj şi a predicat dând ascultare îndrumărilor lui Dumnezeu. Asemenea lui David şi Ieremia, şi tu poţi fi neînfricat dacă te încrezi în Iehova (Ieremia 1:6–8).