Cititorii întreabă

Sunt necazurile o pedeapsă de la Dumnezeu?

Vi s-a întâmplat vreodată ca, din cauza unui necaz, să vă întrebaţi dacă nu cumva Dumnezeu vrea să suferiţi? O boală neaşteptată, un accident care ne mutilează pe viaţă sau moartea prematură a cuiva drag ne-ar putea face să credem că Dumnezeu ne pedepseşte tocmai pe noi.

Însă departe de Dumnezeu să acţioneze astfel! Câtă mângâiere ne aduce gândul că el nu vrea să suferim, ci doreşte să fim fericiţi! După ce i-a creat pe primii oameni, Adam şi Eva, Dumnezeu le-a dat ca locuinţă „grădina Edenului“, un paradis asemenea unui parc, unde viaţa să nu fie umbrită de niciun necaz (Geneza 2:15).

Din nefericire, ei i-au întors spatele lui Dumnezeu. S-au răzvrătit cu bună ştiinţă, pierzând minunata perspectivă. Însă nu doar Adam şi Eva au simţit consecinţele dezastruoase ale neascultării, ci toţi descendenţii lor, inclusiv noi. De ce? Situaţia s-ar putea asemăna cu cea a unui cap de familie care refuză să-şi plătească chiria. Întreaga familie este dată afară din casă, fiind nevoită să suporte lipsuri şi greutăţi. Tot la fel, din cauza neascultării primilor oameni, întreaga familie umană se confruntă cu necazuri (Romani 5:12). După mai multe veacuri, fidelul Iov a spus că, dacă durerea şi suferinţa i-ar putea fi puse ‘în balanţă, ar fi mai grele chiar decât nisipul mărilor’ (Iov 6:2, 3).

Oamenii suferă şi din cauză că nu pot prevedea totul. Să presupunem, de pildă, că un antreprenor construieşte şi vinde case într-o zonă cu risc ridicat de incendiu. Fără să bănuiţi nimic, cumpăraţi o astfel de casă. Nu v-aţi expune pe voi şi pe cei dragi la mari nenorociri? Oare ar putea fi ele considerate pedeapsă divină? Iată ce spune Biblia pe bună dreptate: „Cel fără experienţă dă crezare oricărui cuvânt, dar cel prevăzător ia aminte la paşii lui“ (Proverbele 14:15).

Este deosebit de consolator să ştim că, deşi tragediile se pot abate asupra fiecăruia, Dumnezeu va înlătura în curând orice umbră de suferinţă. Da, oamenii nu vor mai trece prin necazuri şi nu vor mai fi martori la ele. Nici nu vor mai auzi de ele! Lacrimile de tristeţe, durerea, moartea şi jalea vor fi de domeniul trecutului (Revelaţia 21:4). Biblia face încă o promisiune încurajatoare: Oamenii nu vor mai fi nevoiţi să-şi vadă casele şi recoltele pentru care au muncit distruse de războaie sau de catastrofe naturale. Dimpotrivă, „se vor folosi din plin de lucrarea mâinilor lor“ (Isaia 65:21–25).

Până atunci însă, ce putem face pentru ca necazurile să nu ne mai producă atâta suferinţă? Este esenţial ‘să nu ne bizuim pe priceperea noastră, ci să ne încredem în Iehova din toată inima’ (Proverbele 3:5). Să căutăm îndrumare şi mângâiere la Dumnezeu, ţinând cont de sfaturile din Scripturi, care ne dau înţelepciune. Astfel, vom lua decizii bune şi vom fi feriţi de necazurile ce pot fi evitate (Proverbele 22:3).