Vom secera în raport cu efortul nostru personal

¹ Iehova Dumnezeu şi-a demonstrat iubirea faţă de omenire în multe moduri. Isus a scos în evidenţă iubirea fără egal a lui Dumnezeu afirmînd în faţa unei mulţimi adunate că Dumnezeu „face să răsară soarele său peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.“ (Matei 5:43–48) Cu o altă ocazie, Isus a identificat cea mai extraordinară expresie de iubire a Tatălui său — jertfirea Fiului său unic-născut pe care Dumnezeu l-a dat pentru salvarea noastră. (Ioan 3:16) Isus i-a sfătuit pe auditorii săi să reacţioneze cu apreciere la iubirea lui Iehova. Ne străduim noi să procedăm în felul acesta?

² Pentru a ne exprima aprecierea deplină şi pentru a cîştiga beneficii durabile din iubirea lui Iehova, trebuie să ajungem să-l cunoaştem. (Ioan 17:3) Avem nevoie de sfat şi îndrumare cu privire la modul în care putem să-i slujim într-un mod acceptabil. Iehova şi-a demonstrat interesul său iubitor oferindu-ne Cuvîntul său inspirat, Biblia, şi întemeindu–şi minunata sa organizaţie prin intermediul căreia noi primim sfat şi instruire. (Matei 24:45–47; 2 Timotei 3:16, 17) În calitate de popor dedicat al lui Iehova, noi sîntem instruiţi în căile sale. Dar dovedim noi prin efortul nostru personal că avem apreciere faţă de iubirea lui Iehova? Acordăm noi atenţie sfatului său pentru a-i fi plăcuţi şi astfel să beneficiem noi înşine? (Isaia 48:17; Iacob 1:22) La 1 Corinteni 3:8 apostolul Pavel a scris: „Cel ce sădeşte şi cel ce udă sînt una; şi fiecare îşi va lua răsplata după munca lui.“

³ Da, noi trebuie să lucrăm la înfăptuirea a ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Nu fiecare progresează din punct de vedere spiritual în acelaşi ritm. Există mulţi factori care pot influenţa progresul nostru şi nu ar fi înţelept să facem comparaţii descurajatoare. Însă, de importanţă vitală este efortul individual pe care îl depunem. Ce putem face pentru a ne apropia mai mult de organizaţie? Există domenii în care putem face îmbunătăţiri în ce priveşte asumarea responsabilităţilor personale în calitate de creştini? Ce efort va trebui să depunem pentru a oferi un sprijin mai mare activităţilor congregaţiei? Există unele lucruri esenţiale în modul de instruire pe care ni le oferă organizaţia care ar fi necesar să le aplicăm? — 1 Timotei 4:16.

SĂ–I IMITĂM PE CEI FIDELI

⁴ Vestea bună a Regatului a fost predicată timp de decenii de către surori şi fraţi fideli. Aceşti oameni fideli, asemănători lui Pavel, sînt demni de imitat. (1 Corinteni 11:1) Ei au reacţionat la iubirea lui Dumnezeu şi au secerat multe foloase în urma muncii lor grele şi a eforturilor lor personale de a urma sfatul Bibliei. Ei compun un nucleu solid de lucrători activi în congregaţie şi nu se eschivează de la responsabilităţile lor. Putem vedea rezultatul muncii lor grele efectuate de fiecare în parte. — Romani 1:13; 2 Corinteni 3:1–3.

⁵ În prezent, zeci de mii de noi persoane se strîng în fiecare an în jurul organizaţiei. (Isaia 60:8) Şi ei se străduiesc lucrînd în mod serios pentru a deveni persoane mature din punct de vedere spiritual, iar zelul lor în lucrarea de predicare este demn de laudă. Ei trag foloase observînd modul cum îi binecuvîntează Iehova pe cei ce lucrează din greu în serviciul său. Exemplul surorilor şi fraţilor maturi îi ajută pe cei noi să înţeleagă că acesta nu este un timp de a ne încetini activitatea sau de a ne micşora zelul în serviciul pentru Dumnezeu. Indiferent că sîntem vestitori noi sau cu experienţă, continuăm oare să creştem din punct de vedere spiritual asumîndu-ne responsabilităţile personale de creştini şi profitînd de toate îngrijirile teocratice?

SĂ APLICĂM CEEA CE ÎNVĂŢĂM

⁶ Cu mult înainte ca Iacob să fi scris că noi trebuie să fim ‘împlinitori cu fapta’, Moise le-a spus evreilor: „Voi trebuie să aplicaţi aceste cuvinte.“ /NWT/ (Iacob 1:25; Deuteronom 11:18) Aşadar, cunoştinţa în sine nu era suficientă. Evreii trebuiau să aplice cuvintele Legii în ascultare de Iehova. Acest principiu fundamental rămîne neschimbat. Isus, Fiul lui Dumnezeu, cunoştea cu siguranţă importanţa ascultării. (Ioan 8:28) La Matei 7:24, el a spus: „Pe oricine aude aceste cuvinte ale mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată.“

⁷ Aplicăm noi ceea ce învăţăm cu ocazia adunărilor de circumscripţie? Înţelegem noi de ce este atît de vital în acest timp să stăm treji şi să ne păstrăm judecata sănătoasă? Sîntem noi vigilenţi la atacurile subtile şi la capcanele întinse de Diavol? Apreciem noi sfatul şi avertismentele care ne sînt date în mod repetat de către organizaţia care este preocupată de necesitatea menţinerii curăţeniei morale şi spirituale în congregaţie? În ce măsură aplicăm noi personal ceea ce auzim? — Iacob 1:23–25.

⁸ Programul actualei adunări speciale de o zi subliniază necesitatea de a fi sfinţi întrucît Iehova este sfînt. (1 Petru 1:14–16) Sfinţenia înseamnă curăţenie sau puritate religioasă, caracter sacru. Ea desemnează starea de a fi pus deoparte pentru serviciul lui Dumnezeu. Nouă ni s-a încredinţat serviciul sacru al veştii bune. De aceea, trebuie să fim curaţi din punct de vedere spiritual, moral şi fizic astfel încît să fim demni de a purta Cuvîntul sfînt al adevărului. Acest lucru pretinde ca noi să acordăm o atenţie mai mult decît obişnuită propriei noastre persoane. (Evrei 2:1) Dacă procedăm în felul acesta, vom secera binecuvîntări în raport cu efortul nostru personal.

SĂ TRAGEM FOLOASE DIN STUDIUL PERSONAL

⁹ Studiul personal ne ajută să ne zidim o credinţă puternică şi aceasta ne adînceşte aprecierea faţă de adevăr. Ea ne dă încredere şi ne echipează să vorbim cu autoritate. Ea ne dă perspicacitate şi discernămînt şi ne ajută să îmbrăcăm noua personalitate. (Coloseni 1:9–11) Însă, un studiu eficient pretinde timp şi efort şi nu există o cale mai scurtă pentru dobîndirea cunoştinţei exacte şi a profunzimii spirituale. Ceea ce investim în studiu este identic cu ceea ce vom cîştiga din el. — 2 Corinteni 9:6, 7; Galateni 6:7.

¹⁰ Ne rezervăm noi suficient timp în fiecare săptămînă pentru a ne pregăti în vederea întrunirilor congregaţiei? Aceasta este o modalitate prin care ne putem arăta aprecierea faţă de hrana spirituală pe care ne-o furnizează Iehova prin intermediul sclavului fidel şi prevăzător. Pregătirea corespunzătoare pentru întruniri ne ajută să nu pierdem din vedere planificarea în vederea citirii şi studierii Cuvîntului lui Dumnezeu. Ne rezervăm noi timp în fiecare săptămînă pentru a citi partea din Biblie care este indicată în programul pentru Şcoala serviciului teocratic? Ne vor fi necesare doar cîteva minute în fiecare zi pentru a citi şi medita asupra materialului. Întrunirea de serviciu ne ajută să ne menţinem vigilenţa la modalităţile prin care ne putem îndeplini în mod eficient serviciul nostru sacru public. Ne pregătim noi acordînd o atenţie specială modului în care putem utiliza acest material în serviciul sacru? Şi depunem noi efort pentru a-l utiliza cît mai repede? Trebuie să facem aranjamente concrete pentru pregătirea în vederea studiului Turnului de veghere şi a studiului de carte al congregaţiei. Facem noi acest lucru?

SĂ PARTICIPĂM LA ÎNTRUNIRI

¹¹ Putem beneficia mai mult de pe urma întrunirilor atunci cînd participăm la ele. Pregătirea pentru întruniri şi apoi depunerea efortului de a participa ne menţine atenţi pe parcursul întrunirilor şi ne facilitează posibilitatea de a trage foloase din comentariile celorlalţi. Mulţi îşi amintesc încă de munca grea pe care au investit-o pentru a face primul comentariu la o întrunire sau de prima lor temă în calitate de student la Şcoala serviciului teocratic. Deşi timiditatea trebuie să fi scăzut în mare măsură, continuăm noi să lucrăm din greu pentru a face ca progresul nostru spiritual să fie evident pentru toţi? (1 Timotei 4:15). Ceilalţi trag foloase şi sînt încurajaţi prin comentariile noastre. Dacă sîntem bine pregătiţi, studiind în prealabil materialul care va fi analizat la întruniri, participarea noastră semnificativă la ele îi va îndemna şi pe alţii la iubire şi la lucrări excelente. — Evrei 10:23–25.

¹² Comentariile noastre nu trebuie să fie lungi şi complicate. De obicei este mai bine să facem comentarii scurte care răspund direct la întrebările puse sau ajută la clarificarea aplicării unui verset biblic. Dacă sîntem bine pregătiţi, vom fi în măsură să comentăm cu propriile noastre cuvinte. Cînd facem acest lucru beneficiile sînt cu mult mai mari atît pentru noi înşine cît şi pentru alţii. De ce? Deoarece acest lucru pretinde din partea noastră să reflectăm la ceea ce spunem şi să explicăm ideea aşa cum o înţelegem noi. Acest lucru face posibil ca ceilalţi să înţeleagă mai uşor materialul. Totodată, acest lucru ne va ajuta să reţinem informaţia pentru a o utiliza cu o altă ocazie.

SĂ SEMĂNĂM CU GENEROZITATE ÎN TEREN

¹³ Serviciul nostru creştin este o comoară. (2 Corinteni 4:7) Îl consideri tu astfel? Prin intermediul serviciului nostru sacru avem privilegiul de a ne exprima credinţa în faţa altora. Isus a spus că din abundenţa inimii vorbeşte gura. (Luca 6:45) Efortul personal pe care îl depunem pentru a avea o participare deplină în serviciul de teren ne permite să secerăm multe foloase. Înţelegerea adevărului devine mai profundă şi dezvoltăm o mai mare abilitate în utilizarea Bibliei. Avem bucuria de a le aduce altora adevărul şi de a-i ajuta să înveţe despre Marele lor Creator. Noi stăm ca martori de partea justei guvernări a lui Dumnezeu şi a suveranităţii sale. Sîntem fericiţi deoarece ştim că îi sîntem plăcuţi lui Iehova fiind făcuţi după asemănarea sa şi îndeplinind voinţa sa. — Matei 5:48.

¹⁴ Dacă vom depune neîncetat eforturi personale, închinarea noastră la Iehova nu va deveni niciodată un serviciu simbolic. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că nu vom deveni cu inima împărţită în îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu prezentîndu-i doar un serviciu superficial sau o cantitate minimă fără o devoţiune sinceră şi din toată inima şi fără efort. Serviciul nostru pentru Iehova trebuie să fie făcut din toată inima. Avem o obligaţie scripturală de a ne preda total serviciului său. (Coloseni 3:23, 24) Este adevărat, împrejurările diferă şi Iehova nu pretinde de la noi mai mult decît putem face. Dar, ceea ce putem face, el aşteaptă să facem! (Matei 22:37) Întrucît natura umană decăzută este înclinată să fie indulgentă cu sine este bine să ne examinăm din cînd în cînd pe noi înşine şi să vedem unde putem face îmbunătăţiri în serviciul nostru faţă de Dumnezeu. Obişnuim să facem acest lucru?

¹⁵ Trebuie să perseverăm în vigilenţă dacă intenţionăm să nu permitem scopurilor şi dorinţelor personale să ne împiedice să dăm ce avem mai bun în serviciul lui Iehova. Plăcerile, pasiunile şi activităţile recreative trebuie ţinute la locul lor. Totodată, trebuie să stăm în gardă împotriva tendinţei de a deveni peste măsură de implicaţi în activităţile laice. Respectarea sfatului lui Isus consemnat la Matei 6:22, 23, ne va face cu siguranţă capabili să depunem eforturi mai mari în urmărirea intereselor spirituale şi să secerăm în consecinţă.

¹⁶ În timp ce continuăm să lucrăm din greu la îmbrăcarea noii personalităţi, ne vom asuma propria noastră responsabilitate în ce priveşte aplicarea sfaturilor şi sugestiilor primite cu ocazia întrunirilor congregaţiei, a adunărilor, a congreselor şi prin intermediul publicaţiilor. Fie ca toţi să studiem cu atenţie, să participăm în mod activ la întruniri şi să participăm la această mare lucrare de formare de discipoli în măsura în care ne vor permite împrejurările personale. Răspunzînd aşadar cu apreciere la iubirea lui Dumnezeu putem fi siguri că vom secera îmbelşugate recompense spirituale în prezent şi ne vom menţine speranţa solidă a vieţii eterne în lumea nouă a lui Iehova.