Pensionarea: o uşă deschisă spre o activitate sporită?

¹ Mulţi oameni care muncesc din greu tânjesc după timpul când vor ieşi la pensie, scăpând de toată truda şi stresul unui serviciu laic. Totuşi, de cele mai multe ori, după ce se pensionează oamenii devin apatici, plictisiţi şi îmbătrânesc înainte de vreme. Când nu are o activitate plină de sens cu care să-şi ocupe timpul, o persoană ar putea începe să se preocupe peste măsură de ea însăşi. Într-un ziar brazilian a fost publicat un articol în care se menţiona că foştii angajaţi ai instituţiilor guvernamentale se plâng de probleme ce variază de la ‘insatisfacţie, iritabilitate, nesiguranţă şi pierderea identităţii la depresie şi la sentimentul că lumea lor se destramă’.

² Spre deosebire de aceştia, mulţi creştini consideră acest nou episod al vieţii ca pe o uşă deschisă spre o activitate spirituală sporită. Un frate care a început pionieratul la două săptămâni după ce a împlinit vârsta de 65 de ani a spus: „Niciodată în viaţă nu am avut o perioadă aşa de bogată în binecuvântări ca ultimii zece ani de pionierat“. Un cuplu a scris: „Adevărata noastră perioadă de aur a început odată cu pionieratul“. Într-adevăr, pensionarea le oferă multora preţioasa ocazie de a-şi extinde ministerul şi de a secera bogate binecuvântări de la Iehova.

³ Menţineţi-vă ocupaţi şi roditori: Mulţi dintre cei care acum sunt la pensie au învăţat încă de la o vârstă fragedă să muncească din greu şi au crescut fără obişnuitul confort din prezent. Deşi poate că nu mai au vigoarea tinereţii, ei sunt încă lucrători eficienţi. În teritoriul unei filiale, 22% dintre pionieri, adică aproximativ 20 000 de fraţi şi surori, sunt trecuţi de 60 de ani. Însă aceste persoane mai în vârstă au o contribuţie majoră la lucrarea de predicare. Experienţa şi calităţile sfinte pe care le au îmbogăţesc congregaţiile în care slujesc. — Iac. 3:17, 18.

⁴ Menţinându-vă ocupaţi în ministerul creştin, vă veţi bucura de o sănătate şi de o calitate a vieţii mai bune. O soră de 84 de ani, care a început pionieratul când s-a pensionat, a spus: „Am reuşit să-mi păstrez mintea activă conducând multe studii biblice cu persoane interesate. N-am maşină şi deci merg foarte mult pe jos. Acest lucru ajută la sănătate“. Un cuplu de pionieri înaintaţi în vârstă a comentat: „Pe noi, serviciul ne menţine într-o stare mintală şi fizică bună. Suntem tot timpul împreună. Râdem foarte mult şi ne bucurăm de viaţă“.

⁵ Slujiţi acolo unde este nevoie: Unii creştini care sunt pensionari şi au o situaţie financiară bună s-au mutat pentru a sluji în zone în care este o mai mare nevoie de predicatori ai Regatului. Alţii şi-au extins ministerul slujind într-un teritoriu de limbă străină. Ca şi apostolul Pavel, aceşti vestitori zeloşi ‘fac toate lucrurile de dragul veştii bune, ca să fie părtaşi la ea împreună cu alţii’. — 1 Cor. 9:23.

⁶ Un cuplu a început pionieratul după ce i-a crescut pe cei doi fii ai lor. După câţiva ani de pionierat, cei doi soţi au început să înveţe limba chineză. În prezent, ei se apropie de vârsta de 80 de ani şi nu de mult au avut bucuria de a vedea că grupa de limbă chineză în care slujesc a devenit o congregaţie. Şi alte cupluri, asemenea acestuia, se dovedesc a fi o adevărată binecuvântare!

⁷ Un creştin nu iese la pensie: Deşi în cele din urmă majoritatea oamenilor ajung să se pensioneze, slujitorii lui Dumnezeu nu ies niciodată la pensie. Toţi trebuie să continue cu fidelitate să înfăptuiască serviciul lui Dumnezeu „până la sfârşit“ (Mat. 24:13, 14). Fireşte, odată cu înaintarea în vârstă, unii nu mai reuşesc să facă în serviciul lui Iehova la fel de mult ca în trecut. Însă cât de încurajator este să-i vedem pe toţi aceştia făcând din inimă tot ceea ce pot! Cuvântul lui Dumnezeu le dă asigurarea că Iehova nu va uita lucrarea lor şi iubirea pe care o arată faţă de numele său. — Luca 21:1–4; Evr. 6:10.

⁸ Dacă vă apropiaţi de vârsta pensionării, de ce nu aţi analiza sub rugăciune cum v-aţi putea folosi din plin de noua voastră situaţie? Cu ajutorul lui Dumnezeu, veţi descoperi şi voi că pensionarea vă deschide o uşă spre o activitate sporită care îi va aduce laude lui Iehova, iar vouă, multe binecuvântări. — Ps. 148:12, 13.