Să facem cunoscut numele divin
1. Cum reacţionează oamenii când află care este numele lui Dumnezeu?
1 Cum aţi reacţionat când aţi aflat pentru prima dată care este numele lui Dumnezeu? Reacţia multora a fost asemănătoare cu cea a unei doamne care a spus: „Când am văzut pentru prima dată numele lui Dumnezeu în Biblie, am plâns. Am fost foarte impresionată când am văzut că puteam într-adevăr să cunosc şi să folosesc numele propriu al lui Dumnezeu!“ Aşadar, în cazul acestei doamne, aflarea numelui lui Dumnezeu a fost un factor determinant în ce priveşte învăţarea mai multor lucruri despre personalitatea lui Iehova şi cultivarea unor bune relaţii cu el.
2. De ce trebuie creştinii să-i înveţe pe oameni despre Iehova?
2 De ce trebuie făcut cunoscut? Cunoaşterea numelui lui Dumnezeu presupune a învăţa despre scopurile, calităţile şi acţiunile sale. În plus, putem obţine salvarea cunoscând numele lui Dumnezeu. De fapt, apostolul Pavel a scris: „Oricine va invoca numele lui Iehova va fi salvat“. Însă, argumentează Pavel, „cum îl vor invoca“ dacă, înainte de toate, oamenii nu învaţă despre Iehova şi nu exercită credinţă în el? De aceea, creştinii trebuie să le facă cunoscut şi altora numele lui Dumnezeu şi ceea ce reprezintă el (Rom. 10:13, 14). Dar există un motiv mult mai important pentru care numele lui Dumnezeu trebuie făcut cunoscut.
3. Care este motivul principal pentru care predicăm?
3 În anii ’20, poporul lui Dumnezeu a înţeles din Scripturi ce presupunea controversa universală referitoare la justificarea suveranităţii lui Dumnezeu şi sfinţirea numelui său. Înainte ca Iehova să-i distrugă pe cei răi şi să îndepărteze oprobriul care a fost adus asupra numelui său, adevărul despre el trebuie ‘să fie cunoscut pe tot pământul’ (Is. 12:4, 5; Ezec. 38:23). De aceea, motivul principal pentru care predicăm este de a-l lăuda pe Iehova în public şi de a-i sfinţi numele înaintea tuturor oamenilor (Evr. 13:15). Iubirea pe care o simţim faţă de el şi faţă de semenii noştri ne va motiva să participăm în mod deplin la această lucrare ce ne-a fost încredinţată de Dumnezeu.
4. Cum au ajuns Martorii lui Iehova să fie identificaţi cu numele lui Dumnezeu?
4 „Un popor pentru numele său“: În 1931, noi am adoptat numele Martorii lui Iehova (Is. 43:10). Începând de atunci, poporul lui Dumnezeu a făcut cunoscut numele divin într-o asemenea măsură, încât în cartea Proclamatori, la pagina 124, a fost consemnată următoarea idee: „În orice naţiune, cine foloseşte în mod deschis numele Iehova este considerat imediat drept Martor al lui Iehova“. Se poate spune şi despre voi acest lucru? Recunoştinţa pentru bunătatea lui Iehova trebuie să ne îndemne ‘să-i binecuvântăm Numele’, vorbind despre el ori de câte ori avem posibilitatea. — Ps. 20:7; 145:1, 2, 7.
5. Ce legătură are conduita noastră cu faptul de a purta numele lui Dumnezeu?
5 Fiind „un popor pentru numele său“, noi trebuie să susţinem normele lui (Fap. 15:14; 2 Tim. 2:19). Deseori, ceea ce oamenii observă imediat la Martorii lui Iehova este conduita lor excelentă (1 Pet. 2:12). Noi nu am dori niciodată să profanăm numele său ignorând principiile divine ori punând închinarea adusă lui pe un loc secundar în viaţa noastră (Lev. 22:31, 32; Mal. 1:6–8, 12–14). Dimpotrivă, fie ca modul nostru de viaţă să demonstreze că preţuim privilegiul de a purta numele divin.
6. De ce privilegiu avem parte acum şi pentru totdeauna?
6 În prezent suntem martori la împlinirea următoarelor cuvinte spuse de Iehova: „De la răsăritul soarelui până la asfinţit, Numele Meu va fi mare între popoare“ (Mal. 1:11). De aceea, să facem cunoscut în continuare adevărul despre Iehova şi ‘să binecuvântăm Numele Lui cel sfânt în veci de veci’. — Ps. 145:21.